Dezbaterea a avut loc la sediul Federației Patronilor din Cetatea Oradea și a urmat dezbaterii pe care organizația patronală a avut-o cu candidații la Primăria Oradea, pe aceeași temă. Szilágyi Zsolt (PPMT), Andrei Amariței (PMP), Simona Bișboacă (Alianța USR- PLUS), Ciprian Blejan (ALDE), Traian Bodea (Pro România) și Szabó József (UDMR) au răspuns invitației de a participa la discuții.Constantin Jurcă, președintele Clusterului Zepher a fost moderatorul discuțiilor. Din partea corpurilor profesionale a participat la discuții medicul stomatolog Vlad Cristian Deac, președinte Al Asociației Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România – Filiala Crișana și dr. Carmen Pantiș, președinte al Colegiului Medicilor din Județul Bihor. Csaba József Király, membru în Consiliul Director al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Maghiară Carpathia și Ioan Mintaş, președintele Consiliului Local al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii Oradea, au fost partenerii de dialog din partea patronatelor. Constantin Jurcă, fost viceprimar PNȚCD al Oradiei, actualmente om de afaceri, a încercat să afle de la candidații la Consiliul Județean în ce măsură aceștia sunt deschiși să permită accesul mediului de afaceri la luarea deciziilor ce privesc dezvoltarea județului. De asemenea, el a dorit să afle modul cum aceștia își proiectează viitorul în ceea ce privește absorbția de fonduri, ca urmare a faptului că Comisia Europeană oferă 1.000 de miliarde de euro în următorii 10 ani, fonduri pe care le va investi prin Green Deal – pactul ecologic pentru reducerea poluării. Discuția e generată și de faptul că Bihorul a fost adeseori amenințat cu sancțiuni, cu infringement pentru România, ca urmare a gropilor de gunoi care nu corespund standardelor actuale. Regândirea administrativă a județului a fost o altă temă lansată de moderator.

[eadvert]

Szabó József consideră că „vocea antreprenorilor se aude rar, dar chiar vă lansez o provocare, anunțându-vă că aveți sprijin de la UDMR pentru ca vocea dumneavoastră să fie auzită”. În ceea ce privește regionalizarea, Szabó József spune că „dezvoltarea microregiunilor e permisă și acum, iar CJ Bihor a încurajat colaborarea între UAT-uri cu probleme similare, dar care nu au posibilități individuale să-și realizeze proiectele”, El a dat ca exemplu bazinele didactice construite prin CJ Bihor în toate zonele județului, Szabó propune un pol de dezvoltare Oradea-Debrețin, în jurul căruia să se centreze și cele două județe din România și Ungaria, insistând asupra faptului că sunt 20 de astfel de exemple de succes în Europa.

„Transparență în administrația publică și publicarea tuturor contractelor și a facturilor instituțiilor publice, beneficii pentru cetățeni prin introducerea plății electronice la nivelul fiecărei Unități Administrativ Teritoriale, dezvoltarea Aerportului Internațional Oradea și deschiderea de noi curse internaționale de profil, promovarea capacităților de cazare turistică prin crearea unui portal integrat, redeschiderea târgurilor de animale, modernizarea infrastructurii de transport rutier prin atragerea de fonduri europene”, promite Andrei Amariței, printre altele. Candidatul PMP a insistat asupra faptului că formațiunea pe care o conduce are un proiect de reciclare pentru Bihor. El susține că dezvoltarea județului e strâns legată de Aeroport și de parcurile industriale, cum nici „mediul de afaceri nu se poate dezvolta fără aeroport și parcuri industriale”. „Regionalizarea nu cred că ține de noi, nu va fi o decizie a noastră, a CJ Bihor. În Bihor sunt comune care nu au bani de investiții, de salarii. După alegeri, CJ Bihor trebuie să gândescă o dezvoltare unitară pentru județ, să identifice problemele tuturor localităților”, consideră Andrei Amariței.

Fostul parlamentar Szilágyi Zsolt a ținut să salute inițiativa de a organiza o astfel de dezbatere, subliniind că în opinia sa, pentru oameni, pentru bihoreni, prioritare sunt locurile de muncă, fiindcă dacă oamenii nu au locuri de muncă, nu poți discuta de civilizație. „Dezvoltarea acestei culturi green deal aparține civilizației și trebuie să înceapă cu educarea. Primii pași care trebuie făcuți sunt legați de depolitizarea școlilor”. În cea ce privește regionalizarea, Szilágyi Zsolt consideră că „avem un sistem moștenit din comunism, în care județul cuprinde microregiuni tăiate în două. E clar că o regiune nu trebuie trasată din birou, principiul după care trebuie să te ghidezi în aceste decizii e voința oamenilor. Dacă Donald Trump spune «America first» și noi trebuie să spunem «Bihorul first», să atragem bani locali, să favorizăm acele companii care nu duc banii, ci îi aduc”. Dacă Szilágyi Zsolt consideră că România ar trebuie să adopte sistemul german, în care 1/3 din taxe se duc la nivel local, 1/3 la nivel regional și 1/3 la nivel central, pentru că „mai mulți bani locali înseamnă mai multă decizie locală”, Simona Bișboacă a vorbit despre sistemul elvețian, în care „se pot negocia taxele și impozitele în funcție de importanța unor domenii”.

Simona Bișboacă are în programul său pentru Bihor un punct care vizează „îmbunătățirea serviciului public de colectare și gestionare a deșeurilor”, ca urmare a faptului că „mergând de-a lungul drumurilor, prin păduri, pe malul râurilor, constatăm că județul Bihor este sufocat la propriu de deșeuri de toate felurile, ceea ce reprezintă un veritabil atentat la biodiversitate și la sănătatea umană”. Situația, în opinia Simonei Bișboacă, e generată de educația deficitară în domeniu, dar și de proasta gestionare a colectării acestora.

În ceea ce privește colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor, Simona Bișboacă citează un raport recent al Comisariatului Județean Bihor al Gărzii Naționale de Mediu, realizat pentru 66 de UAT-uri din județ, care arată că gradul de colectare selectivă a deșeurilor este între 0 și 40%. Aceasta în timp ce ținta de colectare selectivă ar trebui să fie de minimum 40% din cantitatea de generală de deșeuri.

USR PLUS propune reanalizarea planului de gestionare a deșeurilor, realizat prin Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor „și va impune operaționalizarea cât mai rapidă a stațiilor de transfer construite în orașele din județ, stații de transfer care stau acum nefolosite”. Simona Bișboacă a pledat pentru a se auzi vocile organizațiilor profesionale, fiindcă ele „știu ce nevoi reale au”. „Strategia Green Deal e legată de strategia fermier-consumator, acesta fiind unul dintre punctele pe care le promovez în programul meu de guvernare, cu scopul ca omul să aibă acces la produse cât mai sănătoase. În Bihor, agricultura ecologică e la un nivel foarte scăzut, nu există operatori, oamenii nu se conosc, nu pot face parteneriate, iar asta se reflectă și la nivel de cetățean”, a spus Simona Bișboacă. „Susținem producătorii și inițiativa locală pentru a genera prosperitate în comunitate”. Din perspectiva de președinte al CJ Bihor, Simona Bișboacă promite 50 de hectare de parcuri industriale în Salonta, Beiuș, Aleșd, Marghita, pentru 1.000 de locuri de muncă. „Ne-am propus încă de la început reducerea disparităților economice dintre localități, printr-un set de politici publice centrate pe înființarea de parcuri industriale în vecinătatea orașelor din județ. Concret, vom aduce companiile aproape de forța de muncă, stopând dezrădăcinarea oamenilor. De altfel, pentru micii întreprinzători locali, parcurile industriale ar urma să se încadreze în spații de producție și servicii de dimensiuni reduse, între 150-300 mp, fără a necesita astfel investiții masive”, e promisiunea Simonei Bișboacă.

În condițiile în care realitățile satului românesc sunt lipsa apei, a curentului electric, așa cum spunea stomatologul Vlad Deac, propietar a două cabinete stomatologice în mediul rural, majoritatea candidațiilor recunosc că e greu să faci proiecte din seria Green Deal adresate unor comunități în care civilizația e deja o constantă în viața oamenilor. Mulți dintre candidați au precizat că astfel de proiecte țin de politica națională, rolul Consiliului Județean fiind unul executiv.

Ciprian Blejan a subliniat, la rândul său, că ,în Bihor sunt foarte multe gropi neecologice și „aici trebuie să se investească mai mulți bani, altfel sănătatea copiilor noștri va avea de suferit”. Din perspectiva de președinte al Consiliului Județean, Ciprian Blejan spune că „voi restructura Consiliul Judeţean, pentru a eficientiza activitatea instituţiei. Voi transforma CJ Bihor dintr-o instituţie care cheltuie bani, în una care creează condiţii pentru investiţii private, locuri de muncă, mai multă prosperitate. Voi înfiinţa un compartiment specializat, cu rolul de a consilia și susține proiectele primarilor pentru accesarea de fonduri europene, inclusiv pentru a concepe proiecte de finanţare a unor astfel de mici afaceri”.

Traian Bodea a avut deja un mandat de vicepreședinte al CJ Bihor, perspectivă din care a vorbit despre ceea ce a făcut instituția în domeniul colectării selective a gunoaielor, despre proiectele implementate. „Construirea de noi parcuri industriale la Beiuș – Ștei – Aleșd – Tinca – Marghita, continuarea modernizării drumurilor județene, deschiderea curselor externe de pe aeroportul Oradea, introducerea rețelelor de gaze pentru consumatorii casnici în orașe și comune, dar și dezvoltare proiectului «Produs în Bihor”», pentru a susține producătorii și consumatorii din județul nostru, construirea unui centru expozițional”, se află în programul lui Traian Bodea. Acesta a insistat pe ceea ce a numit „naționalism local”, materializat și prin „crearea lanțului scurt între producătorul local și consumatorul local”. „România e prost administrată, iar reforma administrativă trebuie să fie o prioritate pentru toate partidele. Fără asumare nu se poate face, fiindcă sunt sentimente locale – «satul meu», dar România nu mai poate funcționa așa”, a precizat Traian Bodea.