Bihorul în Sistemul de Urmărire a Masei Lemnoase

Cei care nu se vor lăsa urmăriţi, vor rămâne  automat fără  aviz de comerţ, ori exploatare a masei lemnoase. Ministerul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură vrea un control sever asupra celor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul exploatării masei lemnoase. Bihorul testează un program de monitorizare a transportului de masă lemnoasă prin satelit.

Furt redus cu 50 %

De aproximativ o lună, lemnul exploatat în Bihor este monitorizat  din satelit. Aceasta după ce judeţul nostru a fost inclus în Sistemul de Urmărire a Masei Lemnoase, un sistem pilot. SMUL va deveni obligatoriu la nivel naţional din această toamnă. În scriptele Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic şi de Vânătoare figurează  400 de agenţi economici care desfăşoară activităţi cu masă lemnoasă. Pe lângă acestea îşi desfăşoară activitatea 15 ocoale silvice. Cei care nu folosesc aplicaţia SUML riscă să rămână fără autorizaţie de funcţionare.

SMUL este, în fapt o aplicaţie care se instalează pe smartphone-uri, ori pe tablete

utilizată pentru a obţine un cod care e apoi trecut pe avizul de însoţire a transporturilor de masă lemnoasă. Datele avizului de însoţire a masei lemnoase ar urma să fie transmise şi verificate online în timpul transportului, astfel încât să fie mai uşor de detectat transporturile de lemn rezultat din tăieri ilegale, potrivit unui proiect de HG iniţiat de Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. Aşa cum au considerat şi iniţiatorii proiectului, Dacian Iova, şeful ITRSV Bihor estimează că va fi stopat astfel 50 la sută din furtul de lemn ce are loc în prezent. Sistemul de Urmărire a Masei Lemnoase exclude cazurile în care cu un aviz de însoţire se fac mai multe transporturi.

Beiuşul lucrează cu NASA

O parte dintre agenţii economici sunt sceptici în ceea ce priveşte succesul unui asemenea program. „Noi, întotdeauna lucrăm pompieristic. Acest proiect nu face decât să scumpească masa lemnoasă şi să-i încurce pe cei care lucrau cinstit. De ce scumpesc masa lemnoasă? Fiindcă oamenii trebuie să-şi cumpere calculatoare, telefoane performante. În plus, pădurarul s-ar putea să nu aibă semnal ca să primească acel cod pentru aviz. Aşa că trebuie să fugă cu căruţa, ori cu maşina prin pădure după semnal. Din punctul meu de vedere cei care fură, tot vor fura…”, ne-a spus un agent economic care exploatează masă lemnoasă. Şeful Ocolului Silvic Codrii Beiuşului, Ferko Jeno, omul care îl consiliază şi pe Regele Mihai în acest domeniu, spune că îl bucură faptul că şi autorităţile doresc să se lucreze în mod cinstit.

„Sperăm că astfel «lemnul negru» va apare mai puţin pe piaţă. Noi, oricum avem deja un sistem de monitorizare  derulat în parteneriat cu două universităţi din America. Este vorba despre efectuarea de zboruri care ne permit să  determinăm şi dimensiunile arborilor şi ale cioatelor. Acum lucrăm la un program de monitorizare cu NASA . Deoarece este vorba despre monitorizare cu drone, pentru a fi în sincron cu legislaţia din România, proiectul trebuie să treacă prin Consiliul Superior  de Apărare a Ţării”, a declarat Ferko Jeno.