Consiliul Județean face o serie de pași, deocamdată (prea) plăpânzi, pentru introducerea gazului în orașele și comunele din județ. În urma întâlnirilor avute în județ, la Beiuș, Aleșd, Săcueni și Marghita, la solicitarea Transgaz s-a convenit înființarea unor asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI) între primăriile din zonele județului. O astfel de ADI ar urma să fie înființată în nordul județului, în zona Barcăului/Văii Ierului, și una în zona Aleșdului. De asemenea, și zona Beiușului este prinsă în planul Transgaz pentru racordarea Bihorului la Sistemul Național de Transport Gaze (SNT).

Consilierul președintelui Pasztor, Adrian Simon, ne-a declarat că săptămâna viitoare, luni, ar urma să vină la Oradea persoane cu funcții de conducere în Transgaz, pentru a se întâlni cu conducerea CJ, dar și cu primarii.

Între timp, luni, în ședință extraordinară, Consiliul Județean a alocat câte 1.000 de lei către 42 de primării din Bihor, bani care reprezintă contribuția fiecăreia dintre aceste primării pentru înființarea structurilor juridice ale ADI-urilor, cerute pentru extinderea magistralelor de gaz.

Suma este infimă, însă Adrian Simon spune că s-au alocat acești bani ca un semnal pentru impulsionarea primăriilor doritoare să facă pași pentru a avea rețele de gaz pe teritoriul orașului sau comunei. Potrivit lui, banii s-au alocat acelor primării care au „percutat” rapid la o solicitare a CJ.

„Vineri dimineața le-a fost trimis un e-mail (privind disponibilitatea de a adera la un ADI, pentru gaz – n.red.), și până vineri la ora 15:00 au răspuns aceste primării, cărora li s-au alocat 1.000 de lei/UAT, ca o contribuție pentru înființarea acestor asociații. Ne dorim să știm cu claritate ce UAT (primării – n.red.) vor să se implice, pe mai departe. Încă nu s-a luat decizia dacă intră CJ în oricare dintre ADI, dar se acordă un sprijin pentru asistență tehnică la studiile de fezabilitate”, susține Simon.

Ajutor pentru primării

Acesta precizează că deja personalul de specialitate din Consiliul Județean a elaborat modele de statut și act constitutiv pentru viitoarele ADI, precum modele de hotărâri, cu tot cu expuneri de motive, pe care consiliile locale din județ vor trebui să le voteze pentru aprobarea statutului și actului constitutiv ale acestor asociații intercomunitare, dedicate introducerii infrastructurii de gaz.

Rămâne de văzut cu ce se vor alege bihorenii și mediul economic din aceste demersuri. Cu atât mai mult cu cât parcul industrial pe care CJ Bihor îl dorește la Tileagd depinde de gazele naturale. Acum, magistrala de gaz trece la circa 3 kilometri de viitorul sit industrial, iar racordarea la această magistrală ar urma să coste CJ Bihor circa 3 milioane de lei!

O sumă enormă, despre care administrația județeană nu are habar când și cum va putea fi amortizată. Însă, pe de altă parte, dacă magistrala de gaz s-ar extinde înspre Aleșd, atunci acordul s-ar putea face de la o distanță sub 1 kilometru, ceea ce ar reduce semnificativ și costurile.

Unde e „gazul românilor”?

Deputatul PNL Gavrilă Ghilea, prim-vice al PNL Bihor, s-a referit recent la problema gazului aproape inexistent în județul Bihor, arătând diferența uriașă în dezavantajul județului nostru, într-o comparație regională cu alte județe de dimensiunea Bihorului, raporatată la kilometrii de magistrală de gaz existenți.

„Deși România este țara din UE cu cele mai mari resurse de gaze naturale, doar 36% din populaţia României este conectată în prezent la rețeaua de gaz. Din aceste considerente, Partidul Naţional Liberal a demarat, la nivelul întregii ţări, campania „Gazul românesc în casele românilor”, un prim pas fiind impunerea în Parlament a unei modificări la Legea 123/2012 a energiei electrice şi a gazelor naturale, prin care s-a deblocat practic concesionarea distribuţiei de gaze naturale.

Prin această modificare legislativă, UAT-urile devin autoritate concedentă și pot concesiona serviciul public de distribuţie a gazelor naturale terților sau își pot înființa serviciul propriu pentru acest lucru (aceasta este cheia în care se desfășoară noile inițiative privind extinderea magistralelor în județul Bihor – n.red.)”, arată parlamentarul de Opoziție.

Ghilea mai informează că deputaţii PNL au reușit să treacă prin comisiile parlamentare un amendament la Legea off-shore, prin care au propus ca o parte din taxele și impozitele încasate de statul român aferente exploatării gazelor din Marea Neagră să fie direcționate spre finanțarea investițiilor pentru extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale în UAT-uri, precum și pentru racordarea acestora la sistemul național de transport gaze.

Gazul în Bihor, pe zone

Iată cum ar urma să fie zonat județul Bihor, pe asociații de dezvoltare intercomunitară, pentru introducerea magistralelor de gaz pe teritoriile orașelor și comunelor:

1. Nord-vest: Săcueni, Șimian, Tarcea, Cherechiu, Buduslău, Diosig, Roșiori, Tămășeu, Sălacea;

2. Nord-est: Marghita, Abram, Balc, Suplacu de Barcău, Tăuteu, Popești, Sâniob, Abrămuț, Derna, Chișlaz, Viișoara, Boianu Mare;

3. Centru: Aleșd, Oșorhei, Paleu, Cetariu, Ineu, Săcădat, Brusturi, Sîrbi, Spinuș, Tileagd, Lugașu de Jos, Țețchea, Aștileu, Copăcel, Vârciorog, Măgești, Vadu Crișului, Aușeu, Borod, Șuncuiuș, Bratca;

4. Zona Sud – unde deja există în fază avansată constituirea unui A.D.I. de profil, iar în propunerea tehnică a companiei de gaz trimisă prin Adresa nr. 20.996/2018 figurează următoarele municipii, orașe și comune: Beiuș, Vașcău, Nucet, Ștei, Mădăras, Husasău de Tinca, Hidișelu de Sus, Drăgești, Lăzăreni, Ceica, Sâmbăta, Dobrești, Pomezeu, Roșia, Căbești, Răbăgani, Holod, Căpâlna, Tulca, Batăr, Tinca, Olcea, Cociuba Mare, Uileacu de Beiuș, Șoimi, Pocola, Remetea, Curățele, Drăgănești, Budureasa, Buntești, Pietroasa, Finiș, Tărcaia, Lazuri de Beiuș, Rieni, Lunca și Cărpinet.