Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal a prezentat într-o conferinţă de presă joi, 2 februarie, prin vocea prof. univ. dr. Gabriel Moisa, managerul instituţiei muzeale, o analiză a activității din anul 2022. Sub titulatura „Performanță în cultura bihoreană. Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, un model de bună practică”, bilanţul de activitate a anunţat în cifre performanţele complexului muzeal din anul care a trecut, comparativ cu anul 2019, ultimul an înainte de pandemie.

La conferința de presă a fost prezent Călin Gal, vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor, care a amintit faptul că 95% din bugetul pe care îl consumă complexul muzeal este asigurat de CJ Bihor, restul fiind venituri proprii pe care muzeul le obţine din activităţile pe care le prestează. Referitor la prezentarea activităţii Călin Gal a precizat: „Este primul format al unei astfel de întâlniri în care suntem împreună. Vine acum pentru că au fost doi ani în care muzeul a trecut prin transformâri. A fost acea strategie în cadrul căreia împreună cu Primăria Oradea am considerat că muzeele din oraş ar trebui să funcţioneze sub o singură «pălărie». Ca atare s-a înfiinţat în decursul anului 2021, cu funţionare de la 1 iulie, Muzeul Ţării Crişurilor – Complex Muzeal, care pe lângă muzeele pe care le gestiona la momentul respectiv a preluat şi Muzeul oraşului Oradea. S-a considerat că o astfel de modificare va integra mult mai bine întreaga activitate muzeală şi se va putea organiza la un nivel superior”.

Proiecte derulate fără probleme

Vicepreşedintele CJ Bihor a mai punctat câteva date legate de partea bugetară. În anii 2019-2020 muzeul a avut un aport de subvenţii din partea CJ Bihor de aproximativ 13 milioane de lei. În 2021 au fost aproximativ 14 milioane de lei, ca în 2022, după ce s-a trecut prin procesul de reorganizare, CJ Bihor a avut un aport de aproximativ 12,3 miloane de lei, iar în baza protocolului şi parteneriatului cu CJ Bihor, Primăria Oradea a rămas să bugeteze partea de funcţionare a Muzeului oraşului Oradea cu aproximativ 1,2 milioane de lei.

De asemenea, Călin Gal a amintit şi faptul că în perioda 2019-2022 s-au derulat cele două proiecte importante pentru punerea la punct a Muzeului Ţării Crişurilor, respectiv pentru deschiderea secţiilor şi reamenajarea etajelor. Este vorba de proiectul POR de aproximativ 4 milioane de euro, bani care au asigurat finalizarea părţii administrative a etajului I, parter şi alte dependinţe, iar al doilea proiect de 2.990.000 de euro pentru finalizarea etajelor 2 şi 3 (Istorie, Artă şi Etnografie). „În momentul de faţă, din primul proiect practic toate sumele s-au închis fără niciun fel de probleme, sume nerambursabile care au provenit din fonduri europene. În al doilea proiect, care a primit o extindere în timp pe încă un an de zile faţă de anul trecut cu deadline în luna august, 99% este închis fizic. S-au cheltuit aproximativ 2.400.000 de euro. Datorită lucrărilor făcute foarte bine, o parte din bani au rămas, s-au făcut economii, ca atare în momentul de faţă managerul şi echipa lui lucrează la o procedură prin care sumele rămase să nu le pierdem ci să le ducem mai departe pe o extindere a proiectului şi pe alte activităţi ale muzeului. Se discută în continuare şi de reamenajarea curţii”, a încheiat Călin Gal remarcând faptul că activitatea desfăşurată de Muzeul Ţării Crişurilor – Complex Muzeal „a crescut enorm”.

Cifre mai mari în 2022

2022 a fost pentru complexul muzeal un an cu numeroase șantiere arheologice, cu deschiderea expozițiilor de bază ale secțiilor de Istorie, Artă și Etnografie, cu invitați de marcă la Colocviile Muzeului Țării Crișurilor și cu expoziții inedite, evenimente culturale și ateliere de educație muzeală.

 

În prezentarea PowerPoint făcută de managerul Gabriel Moisa, cifrele au arătat creşteri semnificative. La numărul de expoziţii, în 2019 au fost deschise 22, iar în 2022 au fost 46. Manifestări culturale au fost 55 în 2022 faţă de 29 în 2019. Şi la activităţi educative s-a înregistrat o creştere de 206%, în 2022 fiind organizate 46 faţă de 15 în 2019. A crescut cu 87% şi numărul de vizitatori în 2022, 106.517 faţă de 57.047 în anul 2019. Dintre aceştia 76.486 au fost plătitori de bilete faţă de 22.257 în 2019. Dacă în 2019 erau încheiate 21 de parteneriate, în 2022 au fost 53, colaborările fiind extinse şi în Republica Moldova şi Ungaria, în viitorul apropiat avându-se în vedere parteneriate cu Padova şi Veneţia.

Totalul veniturilor Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal au fost de 22.328.431 de lei, comparativ cu 11.869.557 lei în 2019. Este important de reţinut că faţă de 2019, în 2022 participă la aceste cifre şi Muzeul oraşului Oradea, devenit secţie a complexului Muzeal. Totalul veniturilor proprii, dacă în 2019 erau de 335.256 lei, în 2022 au ajuns la 3.684.888 de lei, o creştere de 999%. Numai din Biletele de intrare, în 2022 veniturile proprii au fost de 1.130.155 faţă de 113.560 în 2019, o creştere de 895%. Din proiecte cu finanţare din fonduri europene, în 2019 când au demarat proiectele au intrat 9.349 de lei ca în 2022 să ajungă la 4.328.085 lei.

În ceea ce priveşte contractele de cercetare arheologică au fost 15 în 2022 faţă de 19 în 2019 dar ca valoare a contractelor, cele din 2019 au reprezentat 359.691 lei iar cele din 2022 au fost de 2.518.389 lei. Cheltuielile cu personalul au fost relativ aceleaşi, de 6.753.710 în 2022 (6.550.992 lei în 2019) plusul de 3% venind o dată cu personalul Muzeului oraşului Oradea. S-a înregistrat o creştere de 96% şi la aprecierile de pe pagina de Facebook a instituţiei muzeale, dar şi la numărul de urmăritori şi vizitele unice pe paginile web ale Muzeului Ţării Crişurilor.

Surprize în anul 2023

Despre proiecte viitoare, managerul Gabriel Moisa anunţă că sunt foarte multe evenimente aflate în pregătire, noi conferinţe în cadrul evenimentului Colocviile Muzeului Ţării Crişurilor, noi ateliere educative pentru copii. În 16-17 februarie va avea loc şi o conferinţă internaţională cu participanţi din patru ţări, dedicată regratatului prof. univ. dr. Barbu Ştefănescu, fost director al muzeului şi fost decan al Facultăţii de Istorie, la împlinirea a 10 ani de la dispariţia sa.

În martie managerul a anunţat două evenimente supriză. În perioada 22-25 martie va avea loc un vernisaj a unei expoziţii internaţionale a unui artist din Paris şi un alt eveniment la care vor participa „personalităţi de anvergură”. Se speră ca până în vara acestui an să se finalizeze şi un spaţiu în care vizitatorii să poată servi o apă, un suc, o cafea, la fel se va amenaja şi o terasă pe perioada verii, pentru a veni în întâmpinarea celor care doresc să îşi petreacă mai mult timp liber la muzeu.