Cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului, Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal a pus în circuitul științific și expozițional a unui obiect de patrimoniu cu valoare istorică și culturală inestimabilă care a aparținut unei personalități culturale marcante din sec. XIX-XX. El a fost expus în premieră, începând de miercuri, 17 septembrie, la Muzeul Oraşului Oradea.

Este vorba despre biroul de lucru al lui Sextil Puşcariu, care a fost donat acum zece ani de către Mariana Casian, medic stomatolog pensionat, cunoscută pentru tablourile unice pe care le realizează din mărgele. Exponatul a călătorit de la Cluj la Oradea şi a ajuns în posesia domniei sale prin intermediul lui Valeriu Bologa, nepotul lui Sextil Puşcariu şi fondatorul Catedrei de istoria medicinei la Universitatea din Cluj-Napoca. Părinţii Marianei Cassian, Aurora şi Virgil Enătescu, au fost studenţi la Cluj şi prieteni buni cu Valeriu Bologa, profesorul dăruindu-le piesa de mobilier cu convingerea că va fi pe mâini bune.

„Sextil Puşcariu, primul rector al Universităţii Române din Cluj după unirea Transilvaniei cu România, fiind şi fondatorul Muzeului Limbii Române din acelaşi oraş, îl are colaborator pe nepotul său, Valeriu Bologa, ajuns profesor titular la catedra de istorie a medicinei şi fondatorul de fapt al acestei discipline a facultăţii din oraşul de pe Someş. Cei doi au ajuns academicieni cu merite remarcabile, aveau birourile alăturate, ceea ce o dată în plus le permite să-şi împărtăşsească ideile ştiinţifice de care erau pătrunşi”, a spus la eveniment Mariana Casian, care a precizat că la acest birou au studiat părinţii ei, apoi fratele ei, Virgil Enătescu, ajuns medic psihiatru în Satu Mare şi membru corespondent al Academiei şi apoi copiii ei, ajunşi şi ei medici stomatologi.

„Ducându-şi până la capăt misiunea, acest birou, la care visurile atâtor generaţii şi-au văzut împlinirea, am considerat că locul lui acum este doar în muzeu, un loc de cinste şi de aducere aminte pentru cei ce vor urma. O nestemată a trecutului, care a auzit şoaptele cezarilor culturii şi ştiinţei româneşti din acele vremuri tulburi”, a spus donatoarea.

Procesul de restaurare

Biroul este un element de mobilier de factură eclectică, confecţionat din lemn de frasin în a doua parte a secolului XIX. Se înscrie în categoria mobilierului practic. Blatul mesei este de tipul ramă cu tăblie, având în centru un panou cu catifea verde caşerată. Blatul are borduri decorate cu profile frezate mecanic şi furniruite. Deasupra blatului este amplasată o poliţă cu două sertare la extremităţi. De asemenea, sub blatul mesei sunt dispuse trei sertare, două mari şi unul central, lat.

Piesa de moblier a fost integral restaurată de către Precub Attila. Acesta a învăţat meserie de la tatăl său şi de 25 de ani lucrează cu lemnul. La Muzeul Ţării Crişurilor este restaurator din 2008, preluând postul de la tatăl său.

Despre restaurare Precub Attila explică faptul că aceasta implică o serie de măsuri de intervenţie de forţă majoră obligatorie în cazul în care opera de artă sau al gen de obiect muzeal se găseşte într-o stare de degradare atât de mare încât este ameninţat cu distrugerea totală. Restaurarea nu înseamnă a face opera de artă mai frumoasă, ea constă în aplicarea unor tratamente, tehnici de execuţie, înlocuiri, completări, consolidări, finisări, care să îi asigure piesei o rezistenţă îndelungată.

Pentru resaurarea biroului lui Sextil Puşcariu tot procesul a durat şase săptămâni, din care o săptămână şi jumătate a durat igienizarea piesei, prin aplicarea unui tratament de dezinfecţie şi dezinsecţie, utilizând soluţii biocide, conform normelor de restaurare.

Biroul prezenta o stare de degradare avansată, constând în depuneri de praf, mucegai, slăbirea structurii masei lemnoase prin rupturi şi degradări ale culorii, exfolieri de furnir şi ale stratului de lac oxidat. Din piesă lipseau câteva şipci profilate, inclusiv partea superioar a biroului, şi anume poliţa cu două sertare, pe care Precub Attila a refăcut-o.

Restauratorul spune că cel mai dificil în procesul de restaurare au fost consolidările prin încleiere, pentru că lemnul era foarte uscat, cu multe crăpături, necesitând multe lipiri şi completări de furnir, în zonele cu lacune folosind furnir de nuc. Încuietorile metalice au fost resturate separat de către restauratorii în metal, şi aplicate apoi pe sertare. Întreaga piesă a fost finisată în mai multe straturi cu shellac, o răşină naturală.

Proceduri de clasare în categoria Tezaur

Personalitate remarcabilă a culturii române, Sextil Puşcariu şi-a definitivat studiile liceale la Braşov, cele universitare la Leipzig, fiind colaborator al Institutului de Limba Română din Viena şi Paris. După finaliarea studiilor superioare, a devenit profesor de filologie română la Universitatea din Cernăuţi (1908-1918).

După unirea Transilvaniei cu România s-a mutat la Cluj în 1919 şi s-a ocupat de reorganizarea Universităţii române, ajungând primul rector al acesteia. În 1919 pune bazele Muzeului Limbii Române, primul institut de lingvistică din România. Aici a înfiinţat un buletin al muzeului, „Dacoromania”, în care a publicat articole pe probleme de lingvistică şi filologie. A condus un timp revistele „Glasul Bucovinei” (1918) şi „Cultura” (1924). În 1923 participă la înfiinţarea Societăţii Etnografice Române din Cluj, susţinând înfiinţarea Arhivei de folclor.

Sextil Puşcariu a publicat peste 400 de lucrări de o mare valoare ştiinţifică, a iniţiat şi coordonat Dicţionarul limbii române (Dicţionarul tezaur al Academiei) şi Atlasul lingvistic român. A fost membru al Academiei Române şi al Academiei de Ştiinţe din Berlin.

„Sextil Puşcariu a fost o personalitate imensă, şi ne bucurăm că doamna Casian ne-a donat acest birou. Drumul de restaurare al biroului a fost lung, de la ceea ce a fost, şi până la ceea ce avem acum. Sextil Puşcariu a fost una dintre personalităţile remarcabile ale secolului trecut şi a fost printre puţinii care în 1948, după venirea comuniştilor la putere, invitat de familia regală, a refuzat să plece în exil, convins că el trebuie să rămână aici şi să ducă mai departe ceea ce a construit atât de frumos. Puţini au avut tăria de a alege să rămână şi să se sacrifice pentru identitate, pentru democraţie, pentru spiritul european în ansamblu”, a precizat Gabriel Moisa, managerul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal.

Managerul spune că pentru biroul care a aparţinut lui Sextil Puşcariu s-au demarat deja procedurile de clasare în categoria Tezaur.

Mai întâi muzeul întocmește o fișă de evidență și un dosar de clasare care conține date despre obiect: descriere, proveniență, stare de conservare, valoare artistică, istorică, arheologică, documentară, la care se adaugă fotografii, analize științifice sau expertize. Dosarul este transmis Direcţiei Judeţene pentru Cultură, care verifică actele și îl înaintează mai departe.

Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor evaluează apoi obiectul și decide încadrarea lui fie în categoria Tezaur (valoare excepțională pentru România și/sau pentru umanitate), fie în categoria Fond (valoare semnificativă pentru patrimoniul național). Apoi, Ministerul Culturii emite un ordin oficial de clasare a obiectului în categoria „Tezaur”, şi acest ordin se publică în Monitorul Oficial.

Obiectele clasate ca „Tezaur” beneficiază de protecție juridică specială, nu pot fi înstrăinate liber și nu pot părăsi teritoriul României decât temporar, cu autorizație specială.

Managerul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal a dorit să evidențieze importanța și valoarea contribuțiilor de acest fel, precum și să încurajeze în mod activ donațiile de obiecte de valoare, considerându-le un pilon esențial pentru conservarea și valorificarea patrimoniului național. Biroul va putea fi admirat timp de o lună la Muzeul Oraşului Oradea.