Principalele domenii abordate au fost:
-realizarea obiectivelor STRATEGIEI DE MODERNIZARE a unităţii, a PRIORITĂŢILOR INFORMATIVE stabilite conform competenţelor legale şi a CERINŢELOR derivate din evoluţia situaţiei operative, în vederea implementării reformelor în planul resurselor şi procedurilor operaţionale, pentru îmbunătăţirea şi creşterea capacităţii de răspuns la ameninţările care aduc atingere valorilor protejate de structurile MAI;
-perfecţionarea expertizei analitice, extinderea abordărilor strategice şi tactice a faptelor şi fenomenelor ilegale, pentru facilitarea procesului decizional şi acordarea suportului de specialitate în susţinerea procedurilor judiciare;
-dezvoltarea aportului informativ în cadrul Comunităţii Naţionale de Informaţii şi instituţiilor naţionale de aplicare a legii, standardizarea mecanismelor de cooperare Euro-Atlantică asumate instituţional cu agenţiile de informaţii şi aplicare a legii.
DGIPI a asigurat beneficiarii legali la nivelul aparatului central cu 2815 pachete informative, iar la nivelul serviciilor judeţene cu 7783 asemenea produse. Principalii beneficiari au fost structurile MAI, parchete şi instanţe de judecată, structurile de informaţii, ministere, CSAT şi alte autorităţi implicate în procesul de aplicare a legii.
În ceea ce priveşte activităţile de protecţie a personalului şi misiunilor MAI, au fost identificate riscuri şi vulnerabilităţi în domeniul asigurării securităţii fizice a unor obiective, al regimului juridic al informaţiilor clasificate, unele ilegalităţi, încălcarea standardelor profesionale promovate. Pe baza informaţiilor furnizate, conducerea ministerului şi alţi factori de decizie au luat măsura destituirii din funcţie a 29 de cadre, trimiterea în consiliile de onoare/disciplină în 170 cazuri, întocmirea a 160 dosare penale pentru comiterea de infracţiuni şi aplicarea a peste 500 măsuri disciplinare. De asemenea, au fost luate măsuri de prevenire şi contracarare specifice în peste 1000 cazuri privind intenţii de vulnerabilizare a activităţii unor cadre.
Referitor la riscurile la adresa ordinii publice au fost monitorizate 324 grupări cu 2365 membri, constituiţi pe principii riguroase de crimă organizată sau grupări reprezentative cu tendinţe de dominare a unor teritorii în mediul urban şi manifestări ilegale, inclusiv extremiste, unele cu conexiuni spre organizaţii anarhice consacrate în state ale Uniunii Europene. DGIPI şi-a adus aportul informativ în mod substanţial, alături de DIICOT şi poliţie la „decapitarea” principalelor grupări criminale constituite pe raza Capitalei şi judeţele ţării (Clanurile DUDUIANU, CARAN, grupările „Sportivii”, ORTADOGU, cazul „BRĂŢARA” etc), pe spaţiul UE („OPERACION CONSTANZA”, „OPERACION BRĂILA” etc) soldate cu mii de arestări în ţară şi străinătate (Spania, Italia, Olanda, Norvegia etc).
Au fost identificate: 89 de situaţii de vulnerabilizare a sistemului bancar, de asigurări şi a pieţei de capital; 146 cazuri de fraudare a fondurilor bugetare şi comunitare; 153 de situaţii de ilegalităţi în procesul de privatizare şi post-privatizare, reabilitarea infrastructurii şi pe piaţa energetică; 71 de situaţii de traficare ori folosire abuzivă a funcţiei publice în procesul de control, exercitarea autorităţii judecătoreşti şi a administraţiei publice.
Controlul produselor şi tehnologiilor cu dublă utilizare (neproliferare) a constat în monitorizarea a 552 operaţiuni de export şi 611 operaţiuni de import, prevenindu-se efectuarea exportului a 34 echipamente industriale spre ţări aflate în atenţie pe listele ONU, stoparea a 7 operaţiuni de SALW prin aplicarea Codului de conduită al UE, contracararea unor vulnerabilităţi în domeniul nuclear şi acţiuni în domeniul transferului de tehnologie prin intermediul Internet-ului, acţiuni specifice pentru demascarea unor grupuri de cyber-crime şi e-commerce.
DGIPI a fost agreată şi angrenată cu experţii săi în executarea unor misiuni în cadrul unor instituţii internaţionale Euro-Atlantice şi cluburi profesionale, cum sunt: POLICE WORKING GROUP ON TERRORISM, Comitetul de Securitate EUROPOL, Biroul de Securitate NATO – Bruxelles, Grupul de lucru – Subcomitetul IV INFOSEC – NATO, TERRORISM WORKING GROUP – organ consultativ al Consiliului UE. DGIPI este apreciată la nivel european (Conferinţa de la Budapesta – 2006) una din structurile semnificative în domeniul protecţiei instituţiilor de aplicare a legii, este membră a Intelligence Task Force din Grupul Furnizorilor Nuclear şi a Aranjamentului WASSENAR etc. Are relaţii de colaborare cu principalele servicii de infromaţii şi de aplicare a legii din ţări ale UE şi SUA.
Cu ocazia Bilanţului, ministrul administraţiei şi internelor, domnul VASILE BLAGA, a apreciat activitatea DGIPI şi a atenţionat asupra continuării reformelor, a creşterii aportului informativ în prevenirea şi combaterea ameninţărilor din sfera atribuţiilor MAI, sporirea operativităţii fluxului informativ, priorizarea componentei preventive a activităţii, îmbunătăţirea cooperării şi ridicarea standardului de exigenţă împotriva tuturor ilegalităţilor.
Acuză concurenţa cu SRI
Secretarul Comisiei SRI, Ion Stan (PSD), susţine că se încearcă acapararea atribuţiilor SRI de către SIE, care îşi extinde competenţele în interiorul ţării, şi de către DGIPI din cadrul MAI, care ar putea coordona Autoritatea Naţională Antiteroristă.
Secretarul Comisiei parlamentare de control al SRI, Ion Stan, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că „este pe cale” să aibă loc o „iminentă destructurare” a Serviciului Român de Informaţii, al cărui nou director, George Maior, nu are faţă de Traian Băsescu creditul de loialitate dobândit de directorul SIE Claudiu Săftoiu şi nici nu este caracterizat prin „venalitatea” directorului demisionar al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă a MAI, Virgil Ardelean.
Deputatul PSD a precizat că, odată cu numirea lui Săftoiu la conducerea SIE, „s-a trecut la o nouă etapă de extindere a competenţelor acestui serviciu în interiorul ţării, de această dată, scopul vizat fiind asigurarea controlului asupra loialităţii conducătorilor celorlalte servicii şi structuri informative departamentale faţă de persoana prezidenţială”.
„Claudiu Săftoiu şi Vasile Blaga au ca obiective scoaterea SRI din zone importante ale activităţii sale statuate prin lege şi preluarea lor de către SIE şi, respectiv, DGIPI. Strategia are drept scop ca sub directoratul lui George Maior, SRI să fie transformat într-un serviciu decorativ”, a susţinut fostul preşedinte al Comisiei SRI.
El a completat că serviciile şi structurile departamentale concurente ale SRI exploatează „fragilitatea şi sincopele manageriale ale noii echipe de conducere” a Serviciului Român de Informaţii, încercând să acapareze unele competenţe şi atribuţii ale acestui serviciu, pentru a le transfera în „zonele ministerelor controlate politic”.
Potrivit lui Stan, prin desfiinţarea structurii SRI de gestionare a ameninţărilor transfrontaliere şi prin învestirea cu atribuţii în acest sens a DGIPI, se va „garanta” protecţia punctelor de sprijin în România ale reţelelor internaţionale ale criminalităţii organizate.
„Mai vechiul vis al tuturor miniştrilor de interne post-decembrişti de a-şi face imagine pe seama luptei antiteroriste este şi el pe cale să se împlinească. Invidia colegială dintre unii membri ai conducerii SRI îl va ajuta pe adjunctul directorului coordonator al Autorităţii Naţionale Antiteroriste să se elibereze de stresul acestei cumplite responsabilităţi, susţinând – deocamdată în surdină – învestirea MAI cu această funcţie de autoritate”, a dezvăluit secretarul Comisiei SRI.
El a mai spus că nu numai în cadrul MAI, dar şi la SPP şi la SIE, există deja mai multe formaţiuni cu atribuţii în materie de antiterorism, „ceea ce constituie alte anomalii şi surse de diseminare a răspunderilor şi risipire a banului public”.
Deputatul PSD a mai spus că, pe de altă parte, şi „aripa liberală a guvernului” a conceput un proiect prin care vrea să ajungă „stăpâna interceptărilor”, propunând constituirea unei agenţii tehnice de securitate, care să înglobeze STS şi „cel puţin o treime – inclusiv filajul – din SRI”.
El a conchis că, pe acest fundal, CSAT a devenit un instrument de putere personală, care atentează la securitatea cetăţenilor, ceea ce ar fi „un motiv în plus pentru revizuirea Constituţiei şi crearea bazelor constituţionale ale securităţii naţionale”.
PNL a depus, joi, la Parlament, pachetul legilor siguranţei naţionale
Cristian Horgos
valentin 
