Acţiune fără precedent. Agenţii economicii atestaţi pentru activităţile de exploatare a pădurilor au boicotat licitaţiile organizate de Romsilva, la nivel naţional. La fel s-a întâmplat şi în Bihor. Cei peste 50 de agenţi economici prezenţi la licitaţia organizată de Direcţia Silvică Bihor, la finele lunii decembrie, nu au depus oferte. Prin vocea Asociaţiei Forestierilor din România, agenţii economici aceştia acuză RNP – Romsilva că joacă un rol dublu în viaţa pădurii: de administrator şi de agent economic. Totodată, este invocastă poziţia de monopol a Romsilva şi o creştere a preţului lemnului de 300% în ultimii cinci ani.

Licitaţia va fi reluată, dar în aceleaşi condiţii, pentru că hotărârea de guvern care reglementează valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică nu a fost schimbată, iar preţurile de referinţă rămân aceleaşi. Întârzierea încredinţării spre exploatare a sutelor de partizi care făceau obiectul acestei licitaţii va afecta şi ea activitatea agenţilor economici, pentru că principalele operaţiuni de exploatare a masei lemnoase pe picior se desfăşoară în sezonul rece, când arborii au intrat în repaus vegetativ. Regulamentul de vânzare a masei lemnoase crează situaţii hilare cum e aceea în care ocoalele silvice nu mai au voie să folosească lemn din partizile proprii, ci trebuie să achiziționeze lemn din altă parte.

Agenţii economici au boicotat prima licitaţie organizată de Romsilva Bihor pentru valorificarea mase lemnoase din fondul forestier proprietate publică.

Hotărârea nr 924/ 2015 pentru aprobarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică crează o situaţie fără precedent pe piaţa lemnului. „Noul regulament se bazează în mare parte pe propunerile Asociaţiei Forestierilor din România – ASFOR”, aşa cum asociaţia îşi asumă în revista „Merdiane forestiere” care apare sub sigla ASFOR.

De cealaltă parte, conducerea Romsilva consideră că efectul acestei hotărâri va fi acela că va scoate instituţia – care are rol reglator – de pe piaţă. Dacă cei care exploatează lemnul vorbesc deja- ca urmare a boicotului licitaţiei organizate anul trecut- de o criză a lemnului, în  industria mobilei, directorul Direcţiei Silvice Bihor Adrian Florescu anticipează o criză reală a lemnului de foc, dar şi pierderea a 7000 de locuri de muncă la nivel naţional, respectiv pierderi necuantificabile de ordin logistic.

Firmele care exploatează lemnul au boicotat licitaţia principală de la finele anului organizată de Romsilva. A fost un boicot concertat, manifestat la nivel naţional, menit să genereze o criză şi o presiune asupra Romsilva. Regia Naţională a Pădurilor urma să vândă peste 9 milioane de metri cubi de lemn. La licitaţia organizată pe 22 decembrie 2015, Direcţia Silvică Bihor urma să scoată la vânzare, conform borderoului de vânzări, 70% din 151.000 mc lemn, 20% urmând a fi scos la vânzare în ultimul trimestru, în perioada 1-30 august, deoarece această cotă este prevăzută ca marjă de siguranţă în caz de calamităţi. Conform şefului Direcţiei Silvice Bihor, la licitaţia organizată pe 22 decembrie s-au prezentat peste 50 de agenţi economici. La fel ca la nivel naţional, boicotul a fost motivat de faptul că preţul lemnului a crescut cu 300% în ultimii 5 ani. Teorie infirmată de directorul Florescu.

„Până acum preţul lemnului se calcula astfel: porneam de la preţul pieţei la care adăugam cheltuielile. Acum, Consiliul de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor fundamentaează preţul prin decizia directorului general. Preţul este stabilit în funcţie de specie. De gragul de accesibiltate, de tehnologiile de exploatare. Metodologia de calcul este sub egida Consiliului Concurenţei. Preţul de referinţă este o medie ponderată a preţurilor de la ultimele licitaţii. Cu preţul de referinţă se intră în licitaţie pe fiecare partidă. Majorările de preţ nu sunt de natură să creeze o asemenea reacţie din partea agenţilor economici. De exemplu, la noi anul trecut, la licitaţia principală, media preţului iniţial a fost 165 lei/ mc, iar anul acesta 180 lei/ mc. Dacă putem vorbi de agenţi economici cu acces restricţionat e vorba despre agenţii mici care veneau la preţuri sub medie. Până acum, licitaţia se făcea în plic închis, de acum încolo licitaţia va avea loc cu strigare. La licitaţia de joi, 21 ianuarie, ne aşteptăm să fie peste 60 de agenţi economici”, explică directorul Florescu. Punctul de vedere al directorului Florescu e susţinut şi de alţi  directori din ţară, Bihorul nefiind un caz singular din perspectiva preţului. De exemplu, cazul DS Cluj relatat de Digi24: „Dacă pentru producţia lui 2014 preţul de adjudecare mediu a fost 181 de lei, în 2015, 189 de lei, pentru oferta lui 2016 preţul a scăzut cu 20 de lei”, susține Dorel Oros – directorul Direcţiei Silvice Cluj.

Acuză un rol dublu

Asociaţia Forestierilor din România consideră însă că HG 924/ 11.11. 2015, care ar urma să scoată Romsilva de pe această piaţă, are un efect „reparator”. „RNP- Romsilva joacă de ani de zile, un rol dublu în viaţa pădurii româneşti. Pe de o parte, este administratorul fondului forestier – responsabilitate primită de la stat prin HG 1335/ 1990 – iar pe de altă parte, este agent economic cu Certificat de Înmatriculare, eliberat de Oficiul registrului Comerţului, ca toţi ceilalţi 4.845 agenţi economici atestaţi pentru activităţile de exploatare a pădurilor. În această dublă calitate, RNP Romsilva deţine în mâinile sale mai multe instrumente de lucru în relaţia sa cu fondul forestier românesc. Primul instrument este ciocanul de marcat, cu regim special, prin utilizarea căruia ocoalele silvice stabilesc anual arborii destinaţi exploatării. Al doilea instrument pe care RNP Romsilva îl utilizează decurge prin atribuţia de organizator al licitaţiilor de vânzare a masei lemnoase din pădurile proprietate publică a statului. Totul ar fi bine, dacă aceste licitaţii ar fi organizate în mod transparent, iar întreaga masă lemnoasă destinată anual exploatării ar fi supusă acestor licitaţii”, explică preşedintele ASFOR Nicolae Ţucunel reacţia agenţilor economici atestaţi pentru activităţile de exploatare a pădurilor.

Transparenţă în Bihor

Aceste argumente ale ASFOR nu sunt valabile, cel puţin în ceea ce priveşte DS Bihor. „ Direcţia Silvică Bihor a fost prima din ţară care a introdus transparenţă totală în ceea ce priveşte organizarea licitaţiilor. Am instalat sistem video. Apoi, mai bine de 90% din masa lemnoasă, noi o vindem prin licitaţie”, explică directorul Adrian Florescu. Mai mult decât atât, directorul Florescu spune că aşa cum prevede regulamentul „la stabilirea volumului de masă lemnoasă care se oferă spre vânzare pe picior la licitaţia principală, se are în vedere situaţia raportului cerere-ofertă de pe piaţa lemnului, situaţie în care sunt consultate şi structurile teritoriale ale patronatelor din domeniul exploatării forestiere şi ale celor din domeniul industriei lemnului. La discuţii au participat doar doi reprezentanţi ai AFOR de la nivel regional şi doi agenţi economici”.

„Eu nu spun că Romsilva este perfectă. Spun că e perfectibilă şi că se poate interveni prin mecanisme şi pârghii pentru a perfecţiona modul de funcţionare”, spune directorul Florescu. În opinia lui Adrian Florescu însă, Romsilva este un factor reglator pe această piaţă. Domnia sa vorbeşte chiar despre un rol social, acela de a asigura lemn foc, lemn pentru nevoi locale. Dacă Romsilva va fi scoasă de pe această piaţă, directorul Florescu anticipează o criză a lemnului de foc şi tăieri necontrolate. „Piaţa lemnului nu e piaţa cartofului, sau piaţa portocalelor să-l pui pe bursă”, afirmă Adrian Florescu. Fondul forestier naţional – propietate publică a statului, a unităţilor administrativ teritoriale, a personeleor juridice – este de 6,3 milioane de ha. 48% din acest fond este adminitrat de stat. Întrebarea este cine sau ce va reglementa/ administra cealaltă jumătate a fondului forestier naţional?