În timp ce pune la cale construcţia Podului Centenarului, ce va include un ansamblu statuar menit să evoce în mod adecvat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, primarul Ilie Bolojan se confruntă cu interpelări ale UDMR în Consiliul Local, ce-i repugnă. Aceasta după ce în 2015, acelaşi primar Bolojan accepta propunerea UDMR, de a boteza podul din Centru în „Podul Sf. Ladislau”. Însă atunci Oradea avea un viceprimar UDMR, care a dispărut din peisajul politic, între timp.

Problema decenţei

Bunăoară, consilierul local UDMR Kirei Melinda a cerut ca Primăria să îl insereze şi pe regele maghiar Sf. Ladislau, întemeietorul oraşului, între cele şase statui figurative ce vor fi instalate pe viitorul pod al Centenarului şi în zona adiacentă. Această construcţie specială va înlocui actualul pod de la Informatica şi va modifica peisajul din zonă.

Patru statui figurative din bronz sau din aluminiu patinat vor fi amplasate chiar pe pod, la îmbinarea arcurilor cu tăblia podului. Alte două statui sunt propuse în viitorul sens giratoriu din preajma podului, de la intersecţia străzilor Ady Endre cu Sf. Apostol Andrei şi str. Szigligeti sau la intersecţia străzilor Călăraşilor cu Principatelor Unite. Devizul general nu va trebui să depăşească 2 milioane de lei, se arată în actul Legislativului local.

Kirei nu numai că îl propune pe regele maghiar între cele şase statui, dar vrea ca principiile enunţate în 1918 la Alba Iulia, privind autodeterminarea minorităţilor naţionale în noul Stat Român să fie inscripţionate pe Podul Centenarului. „Doamna consilier, vă rog să aveţi puţină decenţă, pentru că altfel există riscul de a ne vedea altfel unii pe alţii”, i-a răspuns Bolojan, care le-a cerut consilierilor judeţeni să voteze proiectul privind ansamblul statuar în forma propusă de Executiv.

Nu doar udemeriştii, ci şi pesediştii s-au opus proiectului, însă fără succes. Consilierii PSD şi-au motivat refuzul prin faptul că, în loc să facă încă un pod, Primăria Oradea ar trebui să se concentreze, mai degrabă, asupra constituirii unui hub IT.

„Jurcă să se abţină”

Un alt moment tensionat între consilierii UDMR şi primarul Bolojan s-a consumat pe subiectul lipsei de finanţare pentru Teatrul Szigligeti, din partea municipalităţii. Consiliera UDMR Peto Dalma Csilla s-a plâns de tonul dintr-un răspuns în scris oferit de directorul APTOR, Mihai Jurca, când şeful structurii de turism de pe lângă Primărie a fost întrebat de ce teatrul maghiar nu primeşte finanţare de la oraş, în contrast cu Teatrul Regina Maria.

„Dl Jurcă să se abţină în a-mi comunica aprecieri de orice fel şi să răspundă la întrebări. În cazul dlui Jurcă, excesele şi reacţiile necontrolate devin o obişnuinţă”, a afirmat Peto, în plen. Primăria refuză să finanţeze proiectele teatrului maghiar, condus de reprezentanţii UDMR. În schimb, administraţia Bolojan este deschisă faţă de proiectele adversarilor politici ai UDMR, PPMT-ul patronat spiritual de Tokes Laszlo.

Bolojan: „UDMR nu mai controlează”

Primarul Bolojan o recunoaşte deschis: „Transmiteţi-le (liderilor UDMR – n.red.) să se obişnuiască că acest lucru nu se va mai întâmpla – nu vor mai gestiona banii pentru comunitatea maghiară. Dacă dânşii doresc să organizeze evenimente în oraş, sunt liberi s-o facă. Însă se intră în penibil când se fac conferinţe de presă în paralel (cazul Carnavalului Florilor – Fereastră deschisă spre Europa, unde deşi partenere în proiect, Primăria Oradea şi Consiliul Judeţean s-au confruntat de la distanţă – n.red.). Să fim decenţi şi fiecare să facă cât mai multe lucruri pentru comunitatea din Oradea. Rugămintea mea este să le transmiteţi că nu vor mai controla aceste resurse”, a fost mesajul lui Bolojan pentru udemerişti, de la prezidiu. La cele întărite de primarul PNL, alesul UDMR Kis Gabor, administrator la Filarmonica de Stat Oradea, a replicat astfel: „Noi înţelegem şi respectăm, dar sunt două teatre care lucrează în Oradea, sunt instituţii culturale, nu au treabă cu UDMR sau cu PNL”. Bolojan a expediat subiectul astfel: „Teatrele sunt în subordinea Consiliului Judeţean, iar bugetul Teatrului Szigligeti de anul acesta a fost mai mare decât cel al Teatrului Regina Maria”. De altfel, conducerea Consiliului Judeţean tocmai de acest fapt se plânge – anume că suportă din bugetul său toate instituţiile de cultură din Oradea, în timp ce Primăria Oradea alege proiectele culturale pe care le finanţează.