Dezbaterea proiectului de buget al Oradiei pentru anul acesta a avut loc luni după-amiaza, în Sala Mare a Primăriei. Din partea Executivului au participat primarul Ilie Bolojan, şeful Direcţiei Economice, Eduard Florea, şi Tabita Vlad, din cadrul Direcţiei. De partea cealaltă a mesei ovale, respectiv a proiectului de repartizare a banilor urbei, s-au situat consilierii locali din Opoziţie – Kirei Melinda şi Kiss Gabor (UDMR), Liviu Sabău-Popa şi Adrian Negrea (PSD), precum şi mai mulţi reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale, nemulţumite că au fost sărite, din nou, de la finanţarea din bugetul local.
De altfel, aceştia au obţinut o victorie importantă în permanenta luptă cu administraţia Bolojan: primarul însuşi a promis că, din 2020, Primăria va aloca buget pentru proiectele ONG-urilor orădene, în condiţiile în care distribuirea banilor să se facă în urma unei jurizări cu evaluatori profesionişti externi.
Primarul pare să fi trecut peste reticenţele personale în acordarea de finanţare sectorului ONG după dialogurile purtate cu administraţia timişoreană, care gestionează bugete importante de acest gen, în perspectiva faptului că Timişoara va fi capitală europeană în 2021.
„Vă asigur că voi propune această formulă încă din acest an, ca să putem contacta experţi şi să vedem ce se poate face până anul viitor”, a declarat edilul, adresându-se reprezentanților ONG-urilor.
Cine stă cu mâna întinsă?
Din start, reprezentanţii sectorului ONG şi-au anunţat supărarea pentru declaraţiile făcute de Bolojan anul trecut, imediat după dezbaterea similară. Flavius Bunoiu, preşedintele Cultură în Mişcare (CIM), i-a reproşat edilului abuzuri de limbaj în definirea celor din sectorul nonguvernamental, precum „oameni care stau mereu cu mâna întinsă” sau „terminaţii ale sistemului”.
Şi alţi ong-işti şi-au expus revolta faţă de aceste etichete, acuzând administraţia locală că, de fapt, ea este cea care stă cu mâna întinsă prin fiscalizarea excesivă a imobilelor care servesc unor activităţi sociale, până la urmă.
Georgeta Szabo a insistat că tineretul oraşului are nevoie şi de altfel de activităţi decât cele finanţate de Primărie prin APTOR, că „nu ajunge să fie cluburile noaptea sau astea cu mâncare, ocazional”. Apropo de „mâna întinsă”, aceasta a arătat că, pentru o casă în care Asociaţia Nansenhjepen prestează muncă socială cu tinere, Primăria a trimis o somaţie de plată a impozitului de 12.881 de lei. „Cam atât despre cine stă cu mâna întinsă”, a fost concluzia sa.
Un caz similar a evidenţiat şi Monica Ignat, de la Asociaţia „Mereu Împreună”. Pentru Centrul Rezidenţial de tip familial în care trăiesc 11 copii în plasament permanent, ONG-ul a primit somaţie de plată de 13.000 de lei.
„La casa aceasta totul am făcut din banii noştri, de la reţele la lucrări interioare, dar un astfel de impozit noi nu putem plăti”, a spus ea, insistând să-şi includă situaţia în aceeaşi categorie: „mâna întinsă”.
În numele Asociaţiei de Responsabilizare şi Dezvoltare a Tineretului, prin preşedintele Barabaş Filip, a arătat că activităţile organizaţiei au rostul de a aduce şi păstra tineretul în Oradea. În această idee, i-a chestionat pe reprezentanţii Primăriei despre motivul pentru care nu acordă sprijin financiar, din moment ce interesul ambelor entităţi este creşterea numărului de tineri stabiliţi aici.
Experţi acreditaţi
Dezbaterea de ieri a înregistrat o victorie cu efect pe termen lung pentru ONG-uri. Dând exemplul Timişoarei, care gestionează bugete mari pentru tineret – în fond, o creştere naturală a sectorului – Flavius Bunoiu, de la CIM, i-a cerut primarului să instituie o metodă de lucru similară. „Plătiţi nişte evaluatori independenţi, ca să vedeţi ce finalitate au finanţările acordate. Acelaşi lucru se poate face şi la Primăria Oradea, şi la Consiliul Judeţean, şi am scăpat de probleme”, a spus el.
Răspunsul primarului a fost unul în afara politicii locale asumate: „Sunt nişte ani în care am avut cheltuieli mai mari decât de obicei, legate de Centenar, de statui, de evenimente din zona centrală, care nu sunt caracteristice fiecărui an, şi nu am mai alocat sume pentru aceste activităţi ale ONG. La ceea ce mă pot angaja este că, dacă va depinde de noi bugetul de anul viitor, această formulă cu evaluatori independenţi pe care mi-aţi propus-o va fi funcţională”.
Scădeţi factura!
Social democraţii au insistat şi ei că oraşul ar trebui să acorde burse elevilor, aşa cum se întâmplă la Cluj, şi i-au cerut primarului mai mult optimism în ceea ce priveşte sumele care revin oraşului din cotele defalcate din IVG, motivând că, de regulă, acestea sunt mai mari decât ceea ce estimeză administraţia locală.
Observând o creştere cu 45% a cheltuielilor cu creşele, Negrea i-a cerut Executivului să oprească finanţarea şcolii private ISO şi să direcţioneze sumele spre finanţarea creşelor.
Liviu Sabău-Popa a spus că „investiţiile în termoficare ar trebui să se regăsească şi în factura lunară a orădeanului”, dat fiind că în Oradea se plăteşte una dintre cele mai scumpe gigacalorii din ţară. Consilierul s-a mai referit şi la situaţia transportului în comun: „În Roma, cu 1,5 euro poţi călători de la periferie până în centru. În Oradea, de banii ăştia mergi din Nufărul până în Ioşia”.
Oradea are, anul acesta, un buget estimat la 1,5 miliarde de lei, mult peste cel de anul trecut, datorită demarării implementării proiectelor cu finanţare europeană.
Votarea bugetului va avea loc miercuri, în plenul Consiliului Local.
Citiți principiile noastre de moderare aici!