Prin votul PNL, plenul Consiliului Județean a respins plângerea prealabilă a celor 21 de primari UDMR, care acuză faptul că Bolojan le încalcă autonomia locală.

[eadvert]

Inițiat de președintele Consiliului Județean și adoptat prin Hotărârea CJ 241 din 29 decembrie 2020, Regulamentul pentru întreținerea și gospodărirea drumurilor publice din județul Bihor se lovește de rezistența tuturor celor 21 de primari UDMR din județ. Chiar dacă prefectul liberal Dumitru Țiplea, vechi partener al lui Bolojan, nu a invocat obiecții de ordin legal în legătură cu acest regulament ce impune obligații primarilor din județ. Prin acest regulament, CJ împarte sarcina întreținerii acostamentelor drumurilor între CNAIR – secția Oradea, CJ Bihor și primării, stabilind și un standard minim de trei cosiri pe an, pentru înlăturarea bălăriilor din proximitatea carosabilului, pe toate drumurile asfaltate din Bihor.

Își invocă autonomia locală

Este, însă, ușor de intuit ce s-ar fi întâmplat dacă UDMR ar fi obținut funcția de prefect al județului Bihor, în condițiile în care UDMR a contestat în mod public mai multe decizii luate de Ilie Bolojan la Consiliul Județean, inclusiv cele privind restructurarea aparatului propriu și a entităților din subordine, afecând angajați agreați de UDMR.

Prin casa de avocatură „Ursuța și asociații”, primarii orașelor Salonta, Săcueni, Valea lui Mihai, precum și cei ai comunelor Abrămuț, Biharia, Borș, Buduslău, Cherechiu, Curtuișeni, Diosig, Lugașu de Jos, Paleu, Roșiori, Sălacea, Sălard, Sâniob, Șimian, Tarcea, Tămășeu, Tăuteu și Viișoara, împreună cu consilierul județean UDMR Boda Gergely-Zoltan din Valea lui Mihai au înaintat către CJ o plângere prealabilă în care invocă încălcarea mai multor articole de lege, de către Regulamentul județean privind curățenia.

Între acestea, este invocat și art. 85 (2) din Codul administrativ care stipulează că: „În relațiile dintre consiliul local și primar, consiliul județean și președintele consiliului județean, precum și între autoritățile administrației publice din comune, orașe, municipii și autoritățile administrației publice de la nivel județean nu există raporturi de subordonare; în relațiile dintre acestea există raporturi de colaborare”.

Prin votul PNL, plenul CJ a respins, însă, plângerea prealabilă depusă de primarii UDMR și sunt șanse ca aceștia să se adreseze Justiției, pentru a invalida Regulamentul dorit de Bolojan. Au fost opt voturi împotrivă și trei abțineri. Consilierii județeni ai PSD au votat împărțit: Bujor Chirilă, Ioana Bara și Sergiu David s-au abținut, iar Ioan Oros și Ciprian Anta au votat împotriva propunerii de respingere a plângerii, laolaltă cu consilierii UDMR.

Problema paternității

Înainte de vot, a existat un schimb de replici între liderul grupului UDMR, Borsi Lorand și președintele CJ, Ilie Bolojan. „Plângerea prealabilă nu este menită împotriva curățeniei drumurilor din județul Bihor, ci împotriva legalității acestei hotărâri. Noi suntem cu toții deschiși către o colaborare normală, deoarece este interesul comun. Dacă reușim să facem din județul Bihor cel mai curat și cel mai ordonat județ din această țară, acest lucru nu va fi meritul umui singur om, ci al tuturor. Tuturor celor care luăm în serios această sarcină, a Consiliului Județean, a primăriilor, a tuturor cetățenilor, de la cei tineri la cei vârstnici. Tocmai din acest motiv, să punem la o parte hotărârile ilegale și populiste ale Consiliului Județean și să începem să lucrăm împreună, ca parteneri egali, pentru un județ mai frumos”. Este mesajul adresat de UDMR la adresa lui Ilie Bolojan.

Voalat, Bolojan i-a acuzat pe udmeriști de politicianism, arătând că problema curățeniei în județ nu trebuie să aibă culoare politică. Bolojan, către Borsi: „Dacă vă îngrijorează paternitatea, nu trebuie să vă faceți probleme. Nu paternitatea unor proiecte este problema, ci finalitatea și beneficiile. Nu o persoană, care poate să fie președintele CJ sau un membru al Consiliului Județean, ar putea avea un merit pentru o îmbunătățire a curățeniei în județul Bihor. Ci dacă se va întâmpla aceasta, și vom face totul posibil să se întâmple, va fi un merit al tututor administrațiilor din Bihor, al administratorilor Drumurilor Naționale, al Drumuri Județene și nu în ultimul rând, al cetățenilor județului Bihor. Va fi un efect al implicării masive. Deci nu trebuie să vă faceți probleme pe chestiunea de paternitate.

În ceea ce privește chestiunea de legalitate, de fapt ce am făcut? Am stabilit de unde până unde se ocupă un administrator sau alții de curățenia drumului, în așa fel încât cei de la Drumuri Naționale, care au o prevedere legală explicită în acest sens, să știe de ce se ocupă. Cei de la Drumuri Județene, care nu avem o prevedere explicită datorită unei sincope legislative să știm de ce să ne ocupăm și sigur, autoritățile locale, prin minutele încheiate, cu cei care au fost de acord să le semneze, să știe de ce se ocupă. Logica este ca niciun metru de drum public modernizat în județul Bihor să nu fie în gestiunea nimănui. Adică fiecare să aibă un responsabil”, a reacționat Bolojan.

Pet-uri de primăvară

Șeful CJ a subliniat și nevoia unui standard minim, de trei cosiri pe an, arătând că deja pet-urile din șanțuri și de sub boscheți au ieșit la lumină. „Am stabilit standard minim, adică trei tunderi pe an și patrulări perioadice ca să luăm pet-urile, care au apărut mult mai vizibile acum, după ce s-a tăiat vegetația.

Eu cred că nu are nimic nici cu autonomia locală și nici cu normalitatea. Sigur, instanțele, dacă se va ajunge acolo, vor stabili ce se întâmplă. Eu sper că în afară de o decizie a unei instanței să o tratăm serios, nu politic, e nevoie de 1 – 2 ani ca să se vadă ceva. Avem 950 de drumuri județene, 550 de drumuri naționale și alte sute de kilometri de drumuri comunale, astfel încât nu pot apărea rezultate de pe o zi pe alta”.
Bolojan indică faptul că demersul primarilor UDMR este motivat politic: „Cred că nu afectează sub nicio formă autoritățile locale, indiferent despre care este vorba și faptul că doar într-o singură zonă politică au apărut aceste probleme, arată că de fapt nu este o problemă de autonomie, ci o problemă politică. Dar trecem și peste asta, curățenia sper să nu aibă culoare politică”.