Complicata ecuaţie UE – România – fraţii Micula – ICSID (SUA) ar putea avea o soluţie ce se întrezăreşte din raportul semnat de Joaquin Alumnia, vicepreşedinte al Consiliului Europei şi responsabil pentru concurenţă (între societăţi comerciale).
Astfel, potrivit articolului 344 din TFEU (Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene), „statele membre ale UE au convenit să nu se angajeze în dispute de aplicare şi interpretare ale legilor UE prin alte metode sau reglementări decât cele stabilite prin TFEU”.
Cu alte cuvinte, fiind membră UE din 1995, Suedia nu putea fi angajată într-o dispută economică privind perioada de după anul 2005, când România a retras un ajutor de stat tocmai pentru a se alinia legislaţiei europene.
„Neutralitate” culpabilă
Ca atare, Suedia e culpabilă fiindcă nu s-a constituit intervenient la Washington, unde ar fi putut susţine poziţia comună a României şi Comisiei Europene (intervenientă ca Amicus curiae) şi să fi abrogat cel puţin prevederile din Tratatul suedezo-român care contraveneau legislaţiei europene. Căci tocmai în baza acelor prevederi s-au constituit „investitorii suedezi” Micula parte împotriva Statului Român.
Ce-i drept, Comisia Europeană şi România au arătat Curţii de la Washington că tratatele bilaterale ale statelor UE nu pot conţine prevederi contrare cu legislaţia comunitară, prin urmare nici clauza ISDS din tratatul bilateral din 2003 nu putea proteja „investitorii suedezi” de legislaţia europeană de combatere a ajutorului de stat. Însă Curtea de la Washington nu a ţinut cont de acest argument, astfel că România e prinsă astăzi între „ciocanul” american şi „nicovala” europeană. Adică a fost obligată de Curtea de la Washington să-i despăgubească pe fraţii Micula, în timp ce Comisia Europeană obligă Statul să recupereze banii de la fraţii Micula.
Ministerul a atacat sentinţa
Luni, Ministerul Finanţelor Publice a anunţat că a solicitat anularea hotărârii arbitrale emise, la Washington, pe 11 decembrie 2013 şi că, astfel, diferendul nu e finalizat. Dar dacă ICSID şi Suedia nu îşi schimbă poziţia, singura soluţie de perspectivă ar fi ca, în baza raportului Comisiei Europene, România să apeleze la o Curte de Arbitraj care respectă legislaţia europeană, fie la Haga, Paris sau Viena. Iar Suedia să-şi recupereze apoi, eventual, banii achitaţi de România, cu titlul de despăgubiri, „investitorilor suedezi”.
Pe secţiunea site-ului Consiliului Europei privind „Directorate-General for Competition” (echivalentul de la Bruxelles al Consiliului Naţional al Concurenţei) s-a publicat şi înregistrat, încă din 26 martie, raportul rezultat în urma investigaţiei privind despăgubirile plătite de Statul Român fraţilor Micula, ca urmare a anulării unei scheme de ajutor pentru investiţii.
Potrivit raportului postat la adresa http://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/case_details.cfm?proc_code=3_SA_38517, plata despăgubirilor pentru investiţiile suedeze ale fraţilor Micula încalcă normele UE privind ajutoarele de stat.
„Printr-o hotărâre arbitrală pronunţată în decembrie 2013 s-a constatat că, prin retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investiţiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa prevăzută pentru 2009, România a încălcat un tratat bilateral de investiţii dintre România şi Suedia. Instanţa de arbitraj a obligat România să îi despăgubească pe reclamanţi, doi investitori cu cetăţenie suedeză, pentru că aceştia nu au beneficiat în întregime de schemă”, se explică în comunicatul Comisiei Europene.
Însă forul european consideră că schema de încurajare a investiţiilor (şi retrasă în 2005) a favorizat selectiv anumiţi investitori şi, ca atare, e incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat.
„Prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanţilor, România le-a acordat de fapt acestora avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare anulată. Comisia a concluzionat, prin urmare, că despăgubirile plătite constituie ajutor de stat incompatibil şi trebuie să fie rambursate de către beneficiari”, se mai arată în comunicatul CE.
Citiți principiile noastre de moderare aici!