Buzile din fundul curţii, fosele septice neizolate corespunzător sau alte sisteme de epurare a deşeurilor casnice similare reprezintă acum temă de discuţie între mai multe instituţii ale Oradiei. Dezbaterea a fost iscată, la finele anului trecut, de proiectul municipal de creştere cu 50% a impozitului pe clădirile neracordate la canalizare, deşi reţeaua e la poartă.
Compania de Apă Oradea a început verificări, prima dată în bazele proprii de date: posesorii de contracte pentru apă care nu au şi contracte de canalizare, deşi au reţele pe stradă. Trecând prin mai multe filtre, CAO a ajuns la un număr de clienţi a căror situaţie apreciază că trebuie verificată în teren. O parte din orădenii vizaţi au auzit deja că dacă nu se racordează, vor fi amendaţi.
În acest moment ar interveni Garda de Mediu, instituţie cu dreptul de a verifica o potenţială poluare. Doar că, până acum cel puţin, comisarul-şef nu dă semne că ar vrea să se implice salvator. Ba din contră: „Nu noi facem treaba asta”, spune Mihai Togor.
+50%
Totul a început în toamna trecută, odată cu lansarea în dezbatere publică a proiectului de taxe și impozite, devenit între timp HCL 978/2017. Acesta a introdus majorarea impozitului cu 50% pentru proprietăţile neracordate la canalizare.
„Atunci s-au trimis 3.500 de adrese, strict către clienții CAO care aveau apă, dar nu și canalizare. Au fost invitaţi să își clarifice situaţia. Toţi acești clienţi stau pe străzi total canalizate, nu doar parţial”, spune Ovidiu Mureşan, director economic al CAO.
În urma acestui val de adrese, 714 clienţi şi-au încheiat contract pentru canalizare. „Au fost unii clienţi care au invocat că nu pot descărca gravitațional apa uzată (casele sunt la o înălţime mai mică decât e reţeaua de canalizare cea mai apropiată – n.r.), deci ar fi nevoie de investiţii suplimentare. S-a verificat şi, în final, după ce i-am exceptat pe aceştia, au rămas în jur de 2.000 de contribuabili care au fost impozitaţi suplimentar”, spune Mureşan.
Conform acestuia, din 2.000 de locuinţe puse la supraimpozitare, cam 20 au contestat decizia de impunere. În opt cazuri, reclamanţii au avut câştig de cauză şi au fost exoneraţi. Restul, au primit impunere de supraimpozitare cu +50%.
Va urma! Oare?
Pasul următor – spune directorul – ar fi ieşirea în teren pentru verificări, împreună cu cei de la Garda de Mediu. „Noi nu avem posibilitatea legală de a intra pe proprietatea cuiva; Garda de Mediu, însă, are. Ar trebui verificat dacă fosa septică e etanşă, dacă au contract de vidanjare, cu cine şi cu ce frecvenţă se face operaţiunea. Nu cred că se vor aplica sancţiuni, ci ar putea primi un termen de conformare de câteva luni”, apreciază directorul. Desigur, o atare descindere între orădenii de la case e de natură să scadă simţitor capitalul de simpatie populară al oricărei instituţii.
Garda de Mediu, prin comisarul-şef Mihai Togor, nu reuşeşte să se pronunţe ferm – va fi sau nu o descindere în Oradea, începând din această lună, după cum spune Mureşan.
Togor insistă că inspectorii din subordinea sa pot ieşi în control ori „tematic”, pe teme venite de la Comisariatul General, ori la reclamaţii. „Nu noi facem treaba asta”, declară el, argumentând că ar fi obligaţia autorităţii publice locale să se ocupe de servicii. Susţine că, în caz contrar, ar trebui ca inspectorii din subordinea sa să bată tot judeţul pentru a eradica fenomenul poluării… din dosul curţii.
Şi totuşi?!
Problema orădenilor alimentaţi cu apă de CAO, dar neracordaţi la canalizare, a pornit din Primărie. Direcţiile au primit sarcină să studieze tema şi, spune directorul economic Eduard Florea, „noi am găsit cadru legal pentru rezolvarea problemei, care putea fi aplicat înainte să venim noi cu constrângerea fiscală. Sunt alte instituții care ar fi putut şi ar fi trebuit să aplice măsuri prevăzute de mai multe legi”.
HG care stabileşte contravenţii la normele sănătăţii publice prevede:
„Constituie contravenţii și se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei pentru persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei pentru persoanele juridice, următoarele fapte: (…) neracordarea instalaţiei de canalizare interioară a locuinţelor de către proprietarii acestora la reţeaua publică de canalizare, acolo unde există reţea, sau neasigurarea colectării apelor uzate fecaloid-menajere în instalaţii proprii”.
Luna trecută, CAO a trimis Gărzii de Mediu Bihor – via Primăria Oradea, respectiv Prefectura Bihor – o notificare referitoare la situaţia clienţilor neracordaţi la canalizare cu cererea, implicită, de a demara un control.
CAO invocă, în sprijinul pretenţiei sale, modificarea Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, care spune că „utilizatorii, persoane fizice sau juridice, inclusiv cei care au sisteme proprii de alimentare cu apă, au obligaţia de a se racorda la sistemele publice de canalizare existente sau nou-înfiinţate, dacă aceştia nu deţin staţii de epurare avansată care respectă condiţiile de descărcare a apelor epurate în mediul natural”.
Aceasta stabileşte valoarea amenzii între 2.000 și 4.000 lei şi arată, la art. 40 alin. (11): „Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 39. alin. (41) se fac de către personalul împuternicit al Gărzii Naţionale de Mediu”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!