Raluca Turcan, Ministrul Culturii, a anunţat vinerea trecută că instituţia pe care o conduce a alocat un „buget record” de peste 400 milioane de lei pentru restaurarea şi conservarea patrimoniului cultural, fondurile vizând proiecte esenţiale precum case memoriale, muzee în aer liber, edificii de cult, gări.

„Am completat cadrul legal al apelului de finanţare «Timbrul Monumentelor Istorice» pentru a include şi alocări bugetare suplimentare, ceea ce ne-a permis să alocăm un buget record de peste 400 milioane lei pentru restaurarea şi conservarea patrimoniului cultural. (…) Aceste proiecte reprezintă un angajament solid pentru România: restaurăm, conservăm şi valorificăm patrimoniul naţional. Continuăm să transformăm viziunea în realitate, asigurându-ne că patrimoniul cultural românesc rămâne un simbol al identităţii şi tradiţiilor noastre!”, a transmis Turcan, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Conform ministrului, 87.950.000 lei vor fi alocaţi pentru subprogramul „Case Memoriale”, dedicat conservării şi promovării caselor marilor personalităţi ale culturii româneşti, cu termen limită de depunere 9 septembrie, 85.250.000 lei – pentru subprogramul „Edificii de cult”, inclusiv biserici, esenţiale pentru identitatea şi patrimoniul spiritual al comunităţilor noastre, cu termen limită de depunere 16 septembrie, iar 82.500.000 lei pentru subprogramul „Muzee în aer liber”, care sprijină dezvoltarea muzeelor în aer liber şi implicarea meşterilor locali, cu termen limită de depunere 21 august.
110.000.000 lei vor fi alocaţi pentru subprogramul „Restaurare”, dedicat restaurării şi conservării clădirilor istorice, cu termen limită de depunere 23 septembrie şi 83.250.000 lei – pentru subprogramul „Gări”, care va fi lansat în curând şi vizează conservarea şi revitalizarea infrastructurii feroviare, elemente cheie ale patrimoniului nostru naţional.

Întrebat dacă se află în vedere depunerea dosarului pentru vreo locaţie din judeţul Bihor, Andrei Borbely, director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor a precizat că cei care trebuie să depună dosarele la Institutul Naţional al Patrimoniului pentru a obţine finanţarea sunt proprietarii, sau administratorii acestor locaţii. În schimb, DJCB le poate oferi consultanţă pentru întocmirea dosarului.

„Nu am primit solicitări din partea instituţiilor, sau proprietarilor acestor edificii. Când vom avea astfel de solicitări, îi vom sprijini, doar să şi-o dorească. Îi putem ajuta să îşi întocmească cât mai bine dosarul pentru a avea şanse să obţină acei bani, atât cât mai sunt. Totul depinde de ei”, spune Andrei Borbely.

Solicitat să dea câteva exemple de edificii care sunt într-o stare avansată de dergradare şi care ar avea nevoie de restaurare şi conservare, directorul executiv a amintit de cele 60 de biserici din lemn din judeţul Bihor, o parte din acestea primind deja pentru restaurare sprijin financiar printr-un parteneriat între Consiliul Judeţean Bihor, Prefectura Bihor, Direcția Județeană pentru Cultură, Universitatea din Oradea, Facultatea de Construcții, Cadastru și Arhitectură și Ambulanța pentru Monumente Bihor. De asemenea, a amintit şi de Capela Haşaş care se află în proprietatea Episcopiei Ortodoxe a Oradiei sau reşedinţa barocă din str. Republicii nr. 81, al cărei proprietar este CFR.