C.S. Speodava Ştei – 40 de ani

 Speologia este şi pasiune, şi curaj, şi un strop de nebunie. Poate fi o flacără trecătoare, un moft de o vară, dar pentru mulţi înseamnă o viaţă de om. Mirajul adâncurilor e ca un drog pentru că îţi dă unica satisfacţie de a vedea minunăţii sub pământ în locuri în care puţini sunt privilegiaţi să ajungă.

Începuturi

Au trecut 40 de ani de la Speosportul din noiembrie 1975 de la Barajul Leşu, loc unde a luat naştere Clubul de Speologie „Speodava” Ştei.
Începuturile speologiei în acest oraş din județul Bihor datează de la sfârşitul anilor ’60, când două grupuri de tineri îşi petreceau timpul liber prin peşterile de pe Valea Sighiştelului şi din Platoul Vaşcău.

Totul prinde contur în anul 1973 când Dorel Sâsână reuşeşte să-i adune într – un singur grup pe cei şapte – opt „peşterari” formând Cercul de Speologi Amatori din Oraşul Dr. Petru Groza.

Explorări

De la înfiinţarea acestui cerc speologic și până în toamna anului 1975 aceştia reuşesc să descopere şi să carteze, graţie lui Costel Moruţ – topograf de meserie, peste 40 de peşteri şi avene.

După întrunirea de la Leşu Baraj şi intrarea în rândurile speologilor amatori, cercul se afiliază la Federația Română de Turism și Alpinism sub denumirea de C.S. Speodava Ştei.

Începând cu anul 1976 se lucrează intens la cercetarea pe zone a endocarstului din județul Bihor, se inventariază peşterile cunoscute până atunci și se explorează noi peșteri și avene.

Revoluție în tehnica de explorare…

Anul 1976 aduce şi o revoluţie în tehnica de explorare, prin confecţionarea echipamentului de Tehnica Speologiei Alpine (T.S.A.). Membrii clubului primesc manualul „Tehnicile Speologiei Alpine” – G. Marbach unde găsesc poze, detalii tehnice despre noul echipament folosit în speologie și de aici încep… ingineriile.

Aceștia încep să confecționeze: coborâtoare cu role Dressler, blocatoare Gibbs, carabiniere, scări “elektron” şi nu în ultimul rând pitonul cu expansiune (Ø 10), pe care îl folosesc şi astăzi.

Pe 9 mai 1977 se descoperă Avenul din Hoanca Urzicarului (3432/1, L = 1125 m, D = 288 m), record naţional de aven în acea vreme.
Pe lângă acest record național de adâncime, anul 1977 aduce cu sine şi alte realizări ale Clubului de Speologie Speodava printre care amintim: Peştera cu Trei Intrări din Valea Corlatului, Peştera din Pereţii Corlatului, Peştera din Faţa Carierei de Marmură, Peştera din Padiş (10 aprilie 1977), Avenul I şi II de deasupra Portalului Mare al Cetăţilor, etc.

Urmează apoi o perioadă prolifică pentru Speodava, perioada 1978 – 1983 în care se explorează şi cartează: Peştera Cornilor, Peştera Hodobana, Avenul din Şesuri, Avenul din Valea lui Carpen, Peştera de la Pietroc, Peştera Brusturi, Peştera din Faţa Vâlcelului, Peştera de sub Cascadă, Peştera Nr. 1 şi Nr. 2 din Valea Luncii, Peştera Bursucilor, Avenul Arsurii, Peştera Izbucul Luncii, Peştera cu Patru Intrări (Spinişte), Peştera Cetăţile Ponorului, Peştera din zona Ferice.

Speologii devin salvatori

În 1983 Matyasi Sandor de la Czaran Gyula Tinca înfiinţează formaţia Salvamont Ştei unde se înscriu o mare parte din membrii clubului de speologie. O dată cu înființarea formației salvamont, activităţile pur speologice se reduc, membrii clubului axându–se mai mult pe acţiuni de „Salva – Speo”.

Revenire…

După 1989 urmează o pauză, inerentă, de aproape cinci ani, apoi Mircea Petrescu preia conducerea clubului reactivându–l, participând la unele şcoli T.S.A. şi ture de vizitare şi explorare.

Conducerea clubului a fost preluată din nou de Petru Brijan în anul 2000 și tot în această perioadă sunt demarate procedurile de dobândire a personalităţii juridice, pe care clubul o obţine în iulie 2000.

Din anul 2002 începe o nouă etapă, axată pe inițierea și recrutarea de noi membrii ai clubului, transmitere a informațiilor și experiențelor viitoarei generații de speologi.

Tot în această perioadă au fost explorate mai multe peșteri. Una dintre acestea este Peştera din Dealul Secăturii – în anul 2008, în colaborare cu A.S. Speowest Arad. S-au explorat în total, de la cota cunoscută anterior -230 m până la cota presupusă de -395 m, aproximativ 1800 metri de galerii, astfel peștera ajungând la o dezvoltare care probabil depăşeşte 3000 de metri.

Peştera Dracoaia are în prezent o lungime de 1900 metri față de 200 metri. S-a lucrat în colaborare cu clubul Drienka din Slovacia.
Peştera Secătura a fost explorată pe o lungime de 3000 m și -115 denivelare față de 2100 m și -98 m. S-a colaborat şi aici cu Speowest Arad.
În anul 2009, o tură de explorare în Peştera Coliboaia aduce cea mai importantă descoperire a clubului, fiind găsite cele mai vechi picturi rupestre din lume (36500 ani). Acestea reprezintă începutul artei paleolitice în lume având o vârstă comparativă cu cele din peștera Chauvet – Franţa. Descoperirea a fost făcută împreună cu membri ai cluburilor SpeoWest Arad și Speo Zarand Brad.

În anul 2013 începe recartarea sistematică a Cetăţilor Ponorului. În 2014 Avenul din Pereţii Gardului este explorat până la cota de – 55m , fiind în curs de explorare. 2015…. explorările continuă.

Premii şi diplome la Moneasa

Moneasa. La a 43-a ediţie a Congresului Naţional de Speologie de la Moneasa, organizat de Federaţia Română de Speologie şi Asociația Speologică Speowest Arad, CS Speodava Ştei a primit o diplomă aniversară pentru cei 40 de ani de activitate. De asemenea, a fost aniversat Petru Ghiţă Brijan care a împlinit în ultima zi a congresului 61 de ani.

La congres s-au desfăşurat concursuri de TSA (Tehnica Speologiei Alpine), probele pentru concurs fiind: parcurgerea unui traseu de TSA – contra cronometru şi proba de blocatoare viteză – cine urcă cel mai repede 40 metri pe coardă.S-a făcut clasamentul la ambele probe şi apoi un clasament general. Toate cele trei premii I au fost câştigate de Micula Adina de la CS. Sepofava Ştei, monitor al Şcolii Române de Speologie.

Pregătirea cadrelor

După absolvirea cursurilor Şcolii Naționale de Speologie, membrii Speodava se înscriu și la alte cursuri din domeniul speologiei: Salvaspeo, Topografie și Cartografie Subterană, Canyonig .Astfel pe parcursul acestei perioade, pâna în prezent, Speodava are: – cinci monitori în cadrul Şcolii Române de Speologie;- doi inițiatori în cadrul Şcolii Române de Speologie;- treisprezece absolventi TSA II;- douăzeci de absolvenți TSA I;- trei consilieri tehnicieni salvaspeo;- trei șefi de echipă salvaspeo;- opt tehnicieni salvaspeo;- cinci absolvenţi ai Scolii Naționale de Canyoning;- unsprezece absolvenți ai Scolii Naționale de Topografie și Cartografie Subterană.