Calitatea apelor, monitorizată

Supravegherea calităţii apelor este una din cele mai importante activităţi desfăşurate de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri. În acest sens, lunar se desfăşoară acţiuni de monitorizare a calităţii cursurilor de apă în vederea urmăririi stadiului resurselor de apă.

Pentru anul 2014, în Bazinul Hidrografic Crişuri au fost programate monitorizări pentru 57 de corpuri de apă (ape curgătoare de suprafaţă) prin intermediul a 68 de secţiuni (tronsoane). Până în prezent, au fost monitorizate 44 de corpuri de apă. Acest lucru a însemnat prelevarea probelor pentru 1214,101 kilometri de curs de apă şi efectuarea analizelor de laborator. După elementele fizico-chimice, rezultatele analizelor indică faptul că 86,6% de kilometri de curs de apă se încadrează în „stare bună”, 13,30% în „stare  moderată”.

În ceea ce priveşte lacurile aflate în arealul bazinului hidrografic Crişuri, până în prezent, au fost monitorizate 7 lacuri dintr-un total de 9, prin intermediul a 10 secţiuni. În urma analizelor fizico-chimice, Acumularea Fegernic (BH), Ac. Crestur (BH), Ac. Drăgan (CJ), Ac. Tileagd (BH)  sunt cu un „potenţial bun” de calitate, iar Ac. Rovina (AR), Ac. Ghioroc (AR) şi Ac. Tauţ (AR) cu un „potenţial moderat”.

Limite depăşite

La fel de importante sunt şi rezultatele pentru apele subterane. Urmărirea dinamicii şi evoluţia chimismului apelor subterane, în 2014 se efectuează pe un număr de 100 foraje de control (din care 2 sunt foraje de exploatare – CL Diosig si Betarom Valea lui Mihai) şi 13 izvoare. Până în prezent au fost monitorizate 67 de foraje şi 1 izvor. În urma analizelor, s-au identificat depăşiri la 18 foraje, la indicatorii: NH4 (8 foraje – 12,00%), NO3 (7 foraje – 11,0 %), PO4 (3 foraje – 5,0 %), SO4 ( 5 foraje – 7,47 %) şi Cl (1 foraj – 1,5 %). Prezenţa acestor substanţe se datorează impactului antropic, şi aici amintim în mod special fertilizările cu azot sau utilizarea pesticidelor şi a insecticidelor în agricultură.

În cadrul proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”, se monitorizează patru foraje amplasate pe platformele de gunoi de la Sălacea şi Bocsig, iar în 16 fântâni domestice se determină indicatorul nitrat.

Din aceste foraje monitorizate 74 sunt cu frecvenţă – 2 recoltări/an şi 13 izvoare sunt cu program de supraveghere 1 recoltare/an.

Amenzi în valoare de 496.890,84 lei

În judeţul  Bihor, au fost monitorizate 37 corpuri de apă, din care 28 naturale şi 9 corpuri de apă puternic modificate (canale). Lungimea totală monitorizată în judeţul Bihor a fost de 1307,842 kilometri. Rezultatele din punct de vedere al elementelor fizico – chimice şi al poluanţilor specifici, indică faptul că din 28 de corpuri naturale, 21 de corpuri (517.99 km) se încadrează în „stare bună”, iar 7 corpuri (120.911 km) se încadrează în „stare moderată”. Pentru corpurile de apă puternic modificate, un număr de 6 corpuri (439.219 km) se încadrează în „potenţial bun” şi 3 corpuri (220.722 km) se încadrează în „potenţial moderat”.

„Normele europene, stabilite prin Directiva Cadru privind Apa, impun ca până în 2015, în toate ţările membre UE,  resursa de apă să atingă o stare ecologică bună. În acest sens, prin Planul de Management, A.B.A Crişuri a impus tuturor utilizatorilor de apă măsuri concrete de îmbunătăţire a calităţii apei sau, după caz, de menţinere a acesteia”,  informează Claudiu Oros, director tehnic ABA Crişuri.

„Pentru depăşirea concentraţiilor maxim admise reglementate, în semestrul I, au fost aplicate penalităţi la 22 de agenţi economici (4 din HD, 2 din AR, 13 din BH, 2 din SM şi 1 din CJ), respectiv 36 de evacuări (surse de poluare), în valoare de 496.890,84 lei”, a declarat Dumitru Voloşeniuc, director ABA Crişuri.

Stabilirea categoriilor de calitate s-a realizat prin compararea valorilor obţinute cu cele prevăzute de lege. Pe baza elementelor de calitate sunt cinci stări ecologice pentru râuri, şi anume: stare foarte bună (clasa I), stare bună (clasa II), stare moderată (clasa III), stare slabă (clasa IV) şi stare proastă (clasaV).