ORADEA. „Spune «Nu» muncii la negru” este denumirea campaniei susţinute de către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bihor. „Munca fără forme legale reprezintă o caracteristică a perioadei de tranziţie şi a devenit, prin consecinţele sale sociale şi economice, un fenomen extrem de nociv”, susţine Marius Rotar, inspectorul şef al ITM Bihor. Potrivit acestuia, principala cauză a perpetuării acestui fenomen o constituie avantajul financiar imediat, obţinut atât de angajator, cât şi de salariat, generat de sustragerea de la plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale.
Munca fără forme legale are repercusiuni atât asupra lucrătorului, cât şi asupra angajatorului. Munca „la negru” este prezentă şi se manifestă sub mai multe forme: activitate nenormată, total neevidenţiată şi nefiscalizată, desfăşurată în afara contractului individual de muncă, fără stat de plată legal întocmit şi plata obligaţiilor la bugetul de stat, fără pontaj pentru evidenţierea normei de timp, fără documente privind norma de producţie şi felul muncii şi nenominalizarea în nici un fel a persoanei care prestează munca; muncă parţial neevidenţiată şi nefiscalizată realizată prin evidenţă dublă reprezentând plus faţă de evidenţa din documente; munca ocazională, în sezon; munca în gospodăriile populaţiei; munca în „perioadele de probă”, neevidenţiată în documente.
Dezavantajele muncii la negru
Munca fără forme legale prezintă o serie de dezavantaje, atât pentru angajat, cât şi pentru angajator.
Câteva dintre dezavantajele angajatului sunt: nu beneficiază nici măcar de salariul minim pe economie; nu primeşte salariul regulat, la date fixe; nu beneficiază de reducerea normei de timp, ca urmare a condiţiilor de muncă; nu are dreptul la concediul legal de odihnă plătit şi alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (căsătorii, deces, naşterea unui copil în familie); nu este asigurat pentru riscuri previzibile şi imprevizibile cum sunt: invaliditatea, accidentele de toate felurile, bolile, maternitatea, bătrâneţea, decesul; nu are dreptul la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă; nu beneficiază de tichete de masă. „În consecinţă, muncind în afara cadrului legal, angajatul suportă de unul singur toate riscurile şi consecinţele negative ale acestei opţiuni pe piaţa muncii”, conchide Marius Rotar.
Sancţiunea stabilită pentru angajatul care prestează muncă, fără încheierea unui contract individual de muncă prevede o amendă de la 500 lei la 1.000 lei.
Faţă de riscurile prevăzute pentru angajat, „munca la negru” implică riscuri şi pentru angajator. Acesta nu poate avea un control legal asupra salariatului; nu beneficiază de subvenţii din partea statului pentru angajarea anumitor categorii de persoane. Mai mult, persoanele angajate fără forme legale pot produce pagube la locul de muncă fără a putea fi trase la răspundere civil sau penal.
Sancţiunile stabilite pentru angajatorii care practică muncă fără forme legale sunt cuprinse între 10.000 lei şi 20.000 lei, pentru primirea la muncă a până la cinci persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă, pentru fiecare persoană identificată.
Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la trei luni la doi ani, sau cu amendă primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă. „Depistarea şi sancţionarea neîncheierii contractelor individuale de muncă, este doar primul pas în combaterea întregului fenomen, iar eventuala indulgenţă faţă de această modalitate de exploatare a unor persoane are ca şi consecinţă imediată încurajarea acestui fenomen antisocial şi foarte periculos”, precizează inspectorul şef al ITM Bihor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!