În ultimii patru ani, tratamentele oncologice din județ au cunoscut o dezvoltare accelerată, iar pacienții nu mai sunt nevoiți să caute soluții în alte județe sau chiar în afara țării. Numărul pacienților oncologici din Bihor a crescut dramatic: de la 5.230 de cazuri în 2021 la aproape 40.000 în 2024. Însă, o dată cu această creștere alarmantă, a apărut și o reacție fermă din partea sistemului de sănătate bihorean. Fondurile alocate de CAS Bihor pentru tratamente oncologice s-au majorat de aproape patru ori în aceeași perioadă – de la 8,8 milioane de lei în 2021, la peste 31,5 milioane de lei în 2024.

„Oricât de mult ne-am fi dorit să nu fim pe primele locuri la această boală, realitatea statistică ne-a obligat să ne adaptăm rapid și să creștem capacitatea de tratament. Am înțeles de la bun început că nu putem trata cancerul doar cu declarații, ci cu infrastructură, finanțare stabilă și colaborare între instituții”, spune Dorel Dulău, șeful Casei de Asigurări de Sănătate Bihor.

Una dintre cele mai importante schimbări este că bolnavii de cancer din Bihor nu mai sunt nevoiți să se deplaseze în alte centre medicale din țară. Centrul Oncologic al Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, alături de alți doi furnizori importanți de servicii oncologice din Oradea, oferă astăzi tratamente complete pacienților nu doar din județ, ci și din Sălaj, Satu Mare, Maramureș.

„Faptul că vin bolnavi din alte județe este o dovadă că serviciile oncologice din Bihor au ajuns la un nivel de calitate care nu mai obligă pacientul să fugă după tratament”, subliniază Dulău.

Tratamentul oncologic este în Bihor 100% decontat, atât pentru spitalizările de zi, cât și pentru cele continue, chimioterapie, radioterapie sau analize paraclinice. Orice pacient oncologic care se prezintă la un medic specialist dintr-o unitate aflată în contract cu CAS Bihor este sprijinit pe tot parcursul tratamentului, fără costuri suplimentare.

Mai mult, CAS Bihor monitorizează permanent stocurile de medicamente oncologice la furnizorii din județ, pentru a preveni sincopele de aprovizionare care ar putea întârzia tratamentele vitale. În paralel, Programul Național de Combatere a Cancerului a permis suplimentarea fondurilor necesare, astfel încât pacienții să beneficieze de cele mai noi protocoale terapeutice.

Cancerul la sân – o alarmă continuă

Printre formele de cancer care domină statisticile în județ, cancerul la sân rămâne unul dintre cele mai frecvente diagnostice, în special în rândul pacientelor tinere și active. În primele patru luni ale anului 2025, 220 de paciente au fost deja tratate în regim de spitalizare de zi și continuă, în centrele bihorene.

„Când am aflat diagnosticul, am crezut că s-a terminat tot. Dar m-au preluat imediat aici, în Oradea. N-a trebuit să plec în alt oraș, n-am fost singură nicio clipă. Știu că lupta e lungă, dar faptul că tratamentul e gratuit și aproape de casă mi-a dat curaj. Văd aceeași asistentă, același medic. Asta contează. Nu mai sunt doar un număr într-un dosar, ci un om care are o șansă”, ne-a declarat Maria P., 62 de ani, pacientă cu cancer mamar.

Toate acestea nu ar fi fost posibile fără colaborarea dintre Consiliul Județean Bihor, CAS Bihor, Direcția de Sănătate Publică și Colegiul Medicilor. Strategia integrată de dezvoltare durabilă a sănătății pentru perioada 2021-2027, asumată la nivelul județului, a transformat Bihorul într-un exemplu național de bune practici în managementul cazurilor oncologice.

Faptul că 30% dintre pacienții oncologici tratați în spitalele bihorene provin din afara județului arată că Bihorul a devenit un centru medical de referință, capabil să ofere servicii de calitate nu doar pentru propriii locuitori, ci și pentru bolnavii din județele învecinate. Decontarea tratamentelor prin Programul Național de Combatere a Cancerului (PNCC) se face integral, indiferent de județul de origine al pacientului, ceea ce permite acces egal la tratamente esențiale pentru toți bolnavii din România.

De la cozi la Timișoara, la tratament în Oradea

Un alt progres vizibil înregistrat în Bihor este în domeniul diabetologiei. Dacă în 2021 bolnavii de diabet insulino-dependent erau nevoiți să meargă la Timișoara pentru montarea pompelor de insulină și obținerea senzorilor de monitorizare a glicemiei, astăzi, aceste servicii sunt disponibile direct la Oradea.

„Pacienții nu mai sunt obligați să parcurgă sute de kilometri. Acum avem furnizori locali care montează pompe de insulină atât la adulți, cât și la copii. Senzația noastră de bucurie este dublată de faptul că putem oferi astfel de servicii și micilor pacienți insulino-dependenți, aici, acasă”, explică Dorel Dulău.

Documentația necesară pentru obținerea pompelor și senzorilor este întocmită de medicii diabetologi din județ, iar dispozitivele sunt decontate integral de către CAS Bihor prin Programul Național de Diabet, fără niciun cost pentru pacienți.

Medicul de familie, mai aproape de fiecare bihorean

Un alt obiectiv ambițios, care părea o utopie în urmă cu câțiva ani, a fost acoperirea integrală a județului cu servicii de medicină primară. În 2021, două UAT-uri bihorene – Spinuș și Boianu Mare – nu aveau niciun medic de familie. Astăzi, prin implicarea autorităților locale și a CAS Bihor, inclusiv aceste comunități izolate beneficiază de puncte de lucru care asigură asistență medicală primară.

Pentru a stimula medicii să profeseze în mediul rural, Comisia Paritară, formată din reprezentanți ai CAS Bihor, DSP Bihor și Colegiul Medicilor, a stabilit punctaje și sporuri legale pentru 180 de medici de medicină primară care deservesc cele 101 UAT-uri bihorene.

„Relația directă pacient-medic de familie este esențială în stabilirea unor diagnostice corecte și mai ales în prevenirea bolilor. Mulți bihoreni nu sunt dispuși să se deplaseze zeci de kilometri până la oraș, dar ajung mai ușor la medicul din sat, pe care de multe ori îl cunosc personal”, punctează șeful CAS Bihor.

Într-un județ în care cancerul face ravagii, sistemul de sănătate bihorean dovedește că poate răspunde cu viteză, viziune și umanitate. În fața unei crize majore de sănătate publică, Bihorul nu s-a retras, ci a luptat. Iar pacienții nu mai au doar speranță, ei au și șanse reale.