Asta își doresc tinerii din Generația Z (cei cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani). Astfel reiese din studiul conceput și coordonat de specialiștii programelor naționale antreprenoriale „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) și „Insights” – din cadrul organizației Romanian Business Leaders (RBL) și realizat la nivel național de către agenția de studii de piață IZI data.

[eadvert]

Pentru cei care iau în calcul opțiunea de angajare, cel mai important criteriu pe care îl folosesc în selectarea unui loc de muncă este satisfacția oferită de ceea ce fac. Trei sferturi dintre ei se ghidează după acest principiu, iar mai mult de jumătate dintre participanții la studiu (53%) urmăresc să obțină un pachet salarial cât mai consistent. Aproape tot atâția (51%) preferă un program de lucru flexibil și posibilitatea de a lucra de la distanță, iar 45% se orientează către o echipă și o atmosferă de lucru în care să se simtă confortabil.

„Tinerii Generației Z au crescut având derulată pe fundal mentalitatea inoculată părinților și bunicilor, mentalitate de tipul «dacă vrei rezultate trebuie să muncești mult»; «niciun efort nu este prea mare dacă e pentru munca ce îți place», mentalitate care a pavat calea către obsesie, workaholism, burnout și depresie. De aici și nevoia de a rescrie scenariul pentru filmul acesta al desfășurării muncii”, a subliniat Leonard Rizoiu, Managing Partner pentru LeoHR.

Beneficii extrasalariale

Percepția asupra beneficiilor extrasalariale plasează ca principale beneficii de bază tichetele de masă și asigurările de sănătate sau abonamentele medicale, ambele întrunind opțiunile a 73% dintre respondenți. Beneficiile speciale care îi atrag pe tineri către un loc de muncă sunt abonamentul la sala de sport și cadourile primite de la angajator (66%) fiind îndeaproape urmate de asigurarea chiriei (65%). Aceste beneficii nu numai că atrag noua forță de muncă, ci și ajută la păstrarea acesteia.

Motivația carierei

Motivul principal al tinerilor pentru care vor să-și construiască o carieră profesională este pentru siguranța sau independența financiară (55%), la mare distanță fiind urmat în ierarhia opțiunilor de necesitatea de dezvoltare personală (14%). Pentru majoritatea tinerilor, posibilitatea lucrului de la distanță care să le permită opțiunea de a călători și munci în același timp (61%) îi poate motiva să își atingă obiectivele mai repede, același procent întrunind și opțiunea lucrului de acasă. Cum 56% dintre tineri arată că sunt dispuși să meargă la birou, se pare că modul de lucru hibrid este soluția de viitor, acolo unde activitatea se pretează.

„Salarii mai mari în sensul de realiste, mai multă flexibilitate a modului de lucru, mai mult timp liber, o mai mare responsabilitate socială și față de mediu – aceste cândva preferințe ale milenialilor, au devenit așteptări de «nenegociat» ale tinerilor Gen Z”, a completat Leonard Rizoiu.

Wellbeing-ul

Printre factorii care influențează starea de bine la locul de muncă, tinerii menționează preponderent: echipa/ colectivul (76%), flexibilitatea de lucru (59%), sistemul bine organizat al locului de muncă (54%) și accesul la oportunități de dezvoltare (50%). În timp ce fetele apreciază mai mult echipa/ colectivul și accesul la oportunități de dezvoltare, băieții apreciază mai mult autonomia în muncă. Așteptările lor legate de promovare sunt foarte ridicate, aproape jumătate (49%) apreciind că promovarea ar trebui să o primească în termen de maxim un an de la intrarea pe o poziție, iar 17% evaluează că o vor primi peste cel puțin 2 ani. Lucrurile stau un pic diferit în ceea ce privește schimbarea locului de muncă, doar 18% doresc să își schimbe jobul în mai puțin de un an și 15% plănuiesc să stea mai mult de 5 ani într-o companie.

Aflat la cea de-a treia ediție, studiul „Insights PulseZ” a fost conceput și coordonat de specialiștii programelor naționale antreprenoriale „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) și „Insights” – din cadrul organizației Romanian Business Leaders (RBL) în rândul a aproximativ 1.200 de tineri din România cu vârste cuprinse între 16-24 de ani, fiind reprezentativ la nivel național din punct de vedere al distribuției pe sexe, regiunii și mediului urban-rural.