La Casa Darvas – La Roche este deschisă, până la data de 21 februarie 2026, expoziţia „Casa cu nări aurii”, printr-un parteneriat dintre Fundaţia Art Encounters şi Oradea Heritage.

Sunt expuse lucrări importante ale unor artişti care au marcat istoria artei româneşti, de la Victor Brauner, Geta Brătescu, Ion Țuculescu, Tristan Tzara sau Magdalena Abakanowicz, la artiști contemporani precum Adrian Ghenie, Apparatus 22, Andra Ursuța, Ciprian Mureșan, Ioana Nemeș sau Alex Mirutziu.

Singura lucrare din expoziţie aparţinând unui artist care trăieşte şi lucrează la Oradea este cea a lui Miklós Onucsán. Intitulată „cARTe”, lucrarea transformă obiectul cărții într-un concept artistic unic. Povestea ei este legată de incendierea, la Revoluţia din 1989, a Bibliotecii Centrale Universitare din București.

Situată pe strada Boteanu nr. 1, biblioteca este găzduită de un palat impresionant, construit în 1891 de arhitectul francez Paul Gottereau. Incendiul care a mistuit în timpul Revoluţiei clădirea a distrus piese de patrimoniu cultural, care nu au mai putut fi recuperate niciodată.

În Rechizitoriul oficial din 2019, legat de decembrie 1989, un extras esențial despre incendierea Bibliotecii Centrale Universitare din București face parte din declaraţia fostului director general al Bibliotecii Centrale Universitare, Iulian Stoica: „Din păcate, pagubele sunt iremediabile, întrucât s-au distrus circa 500.000 de volume valoroase, de exemplu: întreaga bibliotecă Maiorescu, saci întregi cu corespondenţă Coşbuc, perioada românească a lui Mircea Eliade şi altele. Nu cunosc nici astăzi, după atâţia ani, cine au putut fi aşa-numiţii terorişti”.

Sub egida UNESCO, clădirea a fost reconstruită și modernizată. Biblioteca a primit donații de peste 900.000 de volume, din țară și din străinătate.

Anulată de Mineriadă

La vernisajul expoziţiei „Casa cu nări aurii”, curatorul Diana Marincu a amintit că lucrarea „cARTe” a lui Miklós Onucsán reprezintă un element de atestare istorică, simbolizând atât cenzura, cât și intervenția brutală asupra artei.

„Parte din Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti a ars la Revoluţie. După aceea, în ’90, un grup de artişti, tocmai în relaţie cu pierderea respectivă, au vrut să facă o expoziţie de carte de artist, de carte-obiect, la Facultatea de Arhitectură «Ion Mincu» din Bucureşti. Totul era pregătit, totul era stabilit, expoziţia urma să se deschidă, dar a venit Mineriada din iunie ’90. Motiv pentru care expoziţia nu a mai putut fi deschisă, iar Miklós a creat această ştampilă, care are o referinţă la secera şi ciocanul, dar sunt de fapt două baroase. A ştampilat «anulat» pe toate afişele cu această expoziţie, care se aflau în Bucureşti. Şi cumva, lucrarea asta ne face să ne gândim la două blocaje istorice care au avut loc, iar cartea asta care apare pe afiş este cartea de decor pe care a creat-o Miklós Onucsán pentru expoziţie (The Concrete Book). Nouă ni s-a părut că genul ăsta de lucrare, care are şi stratul acesta istoric, crează un fel de triumf”, a explicat Diana Marincu.

Miklós Onucsán, născut în 1952 la Gherla, trăiește și lucrează în Oradea. A avut numeroase expoziţii personale şi de grup, atât în ţară cât şi în străinătate. În 2019 a reprezentat România la cea de-a 58-a Expoziție Internațională de Artă – La Biennale di Venezia. Miklós Onucsán este profesor universitar al Departamentului de Arte al Universităţii Creştine Partium.

„Lucrările sale au un caracter adesea surprinzător și paradoxal, provocând o tensiune între cunoașterea obiectivă și percepția vizuală, într-un moment și într-un spațiu în care se poate deturna temporar logica unui obiect sau a unei situații, spre o construcție poetică temporară”, spun cei de la Art Encounters.