Cartea despre tezaurul de la Feniş, o carte de „un câştig ştiinţific major”

 

[eadvert]

Marţi, 25 ianuarie, s-a lansat la Muzeul Ţării Crişurilor cartea „Tezaurul de monede dacice de la Feniș (jud. Arad). Studiul ștanțelor aplicat monedelor de tip Mit Bartkranzavers/Toc-Chereluș”. Volumul a fost publicat la finalul anului 2021, la editura Mega din Cluj-Napoca, cu sprijinul financiar al Complexului Muzeal Arad și al Consiliului Județean Arad, și îi are ca autori pe Corina Toma, numismat la Muzeul Țării Crișurilor, și Florin Mărginean, în prezent arheolog la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

La lansare au fost prezenţi autorii, iar despte carte a vorbit profesorul emerit dr. Radu Ardevan de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, care, în calitate de specialist în numismatică antică.

„Este o onoare pentru noi, pentru că nu în fiecare zi avem ocazia să ne întâlnim cu mari specialişti în domeniul numismatic, cum este domnul profesor Radu Ardevan, unul din cei mai cunoscuţi numismaţi pe care România îi are”, a spus în deschiderea evenimentului istoricul Gabriel Moisa, manager interimar al Muzeului Ţării Crişurilor.

Profesorul emerit dr. Radu Ardevan de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a mărturisit emoţia firească de dascăl care îl încearcă văzându-şi foştii studenţi evoluând frumos, devenind reputaţi specialişti, respectaţi şi cu contribuţii valoroase.

„Ne aflăm în faţa unui volum de excepţie, un volum care marchează cercetarea în domeniu. Cartea intitulată «Tezaurul de monede dacice de la Feniș (jud. Arad). Studiul ștanțelor aplicat monedelor de tip Mit Bartkranzavers/Toc-Chereluș» vorbeşte despre un anumit tip de monedă, specifică acestei zone. Această carte reprezintă – şi sper să fie percepută ca atare – un model de studiu contemporan la nivel european a unui asemenea material numismatic, care poartă un mesaj ce ne lămureşte despre o anumită perioadă a istoriei, şi ne dă informaţii ce numai acest material ni le poate transmite, dar care informaţie se cere decriptată prin metode speciale şi efort special”, a spus dr. Radu Ardevan.

„Spirit critic şi judecată independentă”

Profesorul a remarcat structura riguroasă a cărţii, organizată foarte bine, cu demonstraţii compuse corect, cu un aparat critic foarte bine pus la punct, care permite verificarea şi argumentarea fiecărei afirmaţii. Volumul este o ediţie bilingvă (română, engleză), un lucru absolut necesar astăzi, spune profesorul, pentru a valida rezultatele cercetărilor şi a le supune judecăţii critice ale celor mai informaţi specialişti. De asemenea, cartea beneficiază de excelente ilustraţii care, în cazul de faţă, sunt condiţia necesară pentru buna desfăşurare a cercetării.

„Lucrarea impune prin calitatea demersului lor. Autorii au făcut o documentaţie bună, cunoscând problema în cele mai mici detalii. În aceste câmpuri marginale ale istoriei, din epoci pentru care nu ai izvoare, sau ai foarte puţine şi numai de un anumit fel, autorii vin cu cunoaşterea metodelor moderne bazate pe existenţa calculatoarelor şi a programelor care îţi permit să foloseşti ceea ce înaintaşii nu au putut niciodată. Şi mai ales au dovedit spirit critic şi judecată independentă. Din toate aceste motive lucrarea este importantă aducând un câştig ştiinţific major”, spune dr. Radu Ardevan.

Acest tezaur de monede de la Feniş este unul destul de rar, explică profesorul. Este vorba despre 471 de monede dacice, un tezaur care a fost recuperat în două tranşe, şi care este astăzi împărţit între Muzeul Ţării Crişurilor şi Complexul Muzeal Arad. Cartea lămureşte parcursul descoperirii şi recuperării tezaurului. Aceste monede aparţin unui tip monetar indigen pre-roman specific vestului României de astăzi. Acest tip monetar este reprezentat de piese de o factură specială. Sunt monede realizate dintr-un aliaj prost, sărace în argint, cu formă scifată, bătute defectuos pentru că metodele nu permiteau o imprimare foarte riguroasă, mai ales pe o suprafaţă curbată, imaginile fiind deformate, greu de interpretat. Din aceste motive studiul monedelor a fost foarte dificil.

„Cei doi cercetători au constatat ceea ce alţii nu au putut să vadă: toate interpretările, toate modelele de reflectare a societăţii şi statalităţii indigene dacice în această categorie de material au fost eronate pentru că totul pleca de la interpretarea şi serierea corectă a imaginilor. Ori acest lucru esenţial era deficitar din start. Mari specialişti ai domeniului, Eugen Chirilă, Iudita Winkler, Constantin Preda s-au aplecat cu mare competenţă asupra acestor monede, dar s-au lovit toţi de limite naturale. Nu aveau niciun mijloc de a le dezlega decât observaţia cu ochiul liber şi apoi compararea fotografiilor. Ori, observaţia cu ochiul liber ştim astăzi că nu descoperă tot. În al doilea rând, fotografiile din acea vreme erau anevoios de făcut, dificil de aşternut pe hârtie”, a explicat profesorul.

Cartea a fost prefațată de dr. Theodor Isvoranu, cercetător științific la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din București.