La nici opt ani de la tragedia de la Colectiv, o alta ne-a lovit: tragedia de la Crevedia. O rimă nefericită. Numărul de victime nu a fost la fel de mare precum cel din Colectiv, dar evenimentul rămâne. Și ce e mai trist e că, în continuare, la atâta vreme, după atâtea promisiuni, nu avem capacitățile de tratare a marilor arși, cum li se spune, sau a persoanelor cu arsuri pe suprafețe întinse și de grade ridicate.

[eadvert]

Cum stau de fapt lucrurile ne spune senatorul Florian Bodog, șeful secției de Chirurgie plastică și reparatorie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea, și fost ministru al sănătății în Guvernele Grindeanu și Tudose.

S-au făcut paturi de mari arși în secții existente la Spitalul Floreasca din capitală, la Spitalul Bagdasar – Arseni și la Spitalul Județean Timișoara. Inclusiv la Oradea s-au făcut niște boxe pentru arși, nu pentru mari arși, spune Florian Bodog. În centrul universitar Cluj, din păcate, la secția de chirurgie plastică nu se mai face aproape nimic. Toți arșii sunt dirijați în alte părți – a mai precizat Bodog.

„După explozia unui cazan de țuică la Bistrița, cu trei victime, toate au ajuns la mine la Oradea. Asta datorită faptului că la Cluj, la chirurgie plastică, după ce a plecat profesorul Mugea n-au mai dorit să primească arși. Nu mari arși, ci prim ajutor. Pentru mari arși, într-adevăr, n-au dotări și nici n-au avut. La Oradea sunt posibilități de tratament a arsurilor până la 30-40% din suprafața corpului și există și un pat de terapie intensivă pentru astfel de situații”, a declarat dr. Florian Bodog.

24 de locuri pe țară

La nivelul țării avem doar 24 de paturi de spital pentru arsuri mari, transferurile pacienților cu arsuri grave în străinătate rămân o raritate chiar dacă avem un Mecanism de transfer aprobat prin Ordin de ministru.

„La nivel național există 24 de locuri care îndeplinesc toate standardele pentru arși mari și încă șapte sunt la limita de îndeplini aceste condiții”, a mai spus dr. Bodog.

Întrebat dacă spitalele fac față numărului de solicitări, acesta a răspuns afirmativ, însă doar dacă nu se întâmplă vreo catastrofă.

„E o problemă de management care se rezolvă la nivelul Centrului Operativ pentru Situații de Urgență, care verifică în țară și, unde există loc, acolo se trimite arsul. Așa se manageriază cazurile. Dar să știți că așa se manageriază în toată Europa. Ați văzut că s-a activat mecanismul de cooperare și ajutor de urgență european și s-au găsit în Belgia doar două locuri, iar în Italia doar unul. Peste tot e aceeași problemă, nu poți să faci o secție care să stea pur și simplu în așteptare”, a mai adăugat dr. Florian Bodog.

Nici fostul Spital Militar din Oradea nu are o secție de arși, după cum a declarat comisarul șef Cătălin Moroșanu, împuternicit director general adjunct economic-administrativ la fostul Spital Militar. Mulți dintre orădeni spun că s-ar aștepta ca un astfel de spital să aibă o secție de arși, fiindcă la război sunt destui răniți în această situație.

E foarte scump de făcut o astfel de investiție și e scump de menținut. Banii pentru construcție și pentru aparatură sunt deja alocați – asigură Florian Bodog.

„Eu însumi am semnat contractele cu Banca Mondială în 2017, pentru trei centre de mari arși, unul la Târgu Mureș, unul la Timișoara și unul la București. Nu știu care a fost motivul pentru care ulterior nu s-a mai întâmplat nimic, dar de când a venit dl. profesor Alexandru Rafila, am văzut că la unul dintre centre au început deja lucrările.

Aceste trei centre de mari arși, repartizate oarecum judicios la nivelul țării, vor avea câteva zeci de locuri fiecare. Ele funcționează pe lângă secții de chirurgie plactică deja existente. Inclusiv personalul se ocupă de marii arși numai când apar, iar în rest tratează arsurile normale și patologia de chirurgie plastică”, a mai arătat dr. Bodog.

Condiții speciale

Pentru astfel de secții este însă nevoie de niște condiții speciale, izolare, asepsie etc.

„Aceste saloane sunt prevăzute cu sisteme de ventilație cu flux laminar. Practic, nu există posibilitatea ca de pe coridor să intre aer viciat în saloane, care vor fi cu presiune pozitivă, cel puțin așa erau proiectele când le-am discutat. Astfel de saloane eu am pe secție la Oradea în momentul de față, dar nu pentru mari arși.

Omul sfințește locul și cei care vor lucra acolo vor trebui să verifice în fiecare zi respectarea condițiilor de asepsie și de antisepsie, să respecte cu mare strictețe procedurile”, a explicat Bodog.

Și dr. Gheorghe Carp, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea, spune că fiecare secție de chirurgie plastică trebuie să aibă compartiment de arși. Însă, mai adaugă acesta, pentru a avea compartiment de arși trebuie să îndeplinești anumite condiții: camera cu presiune pozitivă, fiind una dintre ele.

„Compartimentul de arși de la noi de la spital corespunde legislației în vigoare. Saloanele sunt conform legislației și normativelor. Nu cred că multe spitale din România au saloane cu presiune pozitivă pentru arși. Dacă există presiune pozitivă nu lasă să intre microbii din exterior. Aerul este trimis în afară. Înainte era secție de chirurgie plastică cu compartiment de arși, dar nu îndeplinea condițiile.

Atunci când am refăcut interioarele Spitalului Județean, ne-am străduit să îndeplinim toate condițiile ca să putem să le asigurăm arșilor maximum de securitate contra infecțiilor”, a spus dr. Gheorghe Carp.

Dr. Georgiana Albina Vieriu este medic specialist în chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență în Bihor. Aceasta a spus că secția pe care lucrează are în prezent 20 de paturi și înglobează un compartiment de arși care are conține cinci paturi: două saloane a câte două paturi și unul cu un pat, respectiv o rezervă în terapie intensivă.

„Această secție are cinci medici, 13 asistente, două îngrijitoare și cinci infirmiere. Compartimentul de arși este conceput să deservească arsuri mici și medii, dar ocazional și arsuri mari. Deservim și județe limitrofe. În acest an, până acum am tratat 84 de arși – mici și medii și foarte puțin mari. În general, noi avem arsuri de până la 30%.

Tot ce este peste 30% noi trimitem în celelalte județe. Cele mai dese cauze sunt accidentele casnice. De obicei, gospodinele greșesc și ajung să se ardă. Sau oamenii care lucrează în mediul rural și au tot felul de accidente cu benzină sau când încearcă să dea foc la ceva și ajung să se ardă. În momentul în care am aflat despre drama de la Crevedia, noi am declarat, încă din acea seară, fiind de gardă, că avem trei locuri disponibile pentru arși mici și medii, în compartimentul nostru de arși și un loc de terapie intensivă.

Suntem alături de colegii noștri care tratează arși, dacă putem să-i ajutăm în vreun fel. Spitalul nostru este foarte bine dotat. Avem și heliport, așa că transportul aerian le-ar putea fi de folos pentru transferul arșilor. Terapiile și tehnicile noi pentru arsuri sunt disponibile în spitalul nostru”, a spus dr. Georgiana Albina Vieriu.

Raport oficial

Potrivit unui raport oficial întocmit de Ministerul Sănătății în anul 2021 și consultat de HotNews.ro, numărul de paturi autorizate de Ministerul Sănătății în „unități specializate în tratamentul pacienților critici cu arsuri severe” – unități funcționale pentru arși, nu centre de mari arși, care pot trata, practic, doar pacienți cu arsuri până la o anumită complexitate, adică arsuri medii – este de 24 pentru adulți și 13 pentru copii.

Astfel, 6 locuri sunt la Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca); 5 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, București – Spital monodisciplinar (chirurgie plastică și ATI), care nu poate primi mari arși politraumatizați; 3 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență “Bagdasar-Arseni”, București; 5 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara; 5 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf. Spiridon” Iași; 2 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, desființate ca urmare a unor lucrări de renovare, aflate în acest moment în reorganizare și reconformare la standarde în urma controlului efectuat de Inspecția Sanitară de Stat.

300 în țară

„Pe lângă cele 24 de paturi destinate tratamentului pacienților critici cu arsuri severe, există și un număr de aproximativ 300 paturi de arși în spitalele județene și municipale din întreaga țară. Aceste paturi sunt dedicate îngrijirii pacienților cu arsură de severitate mică spre medie și necesită îmbunătățiri”, se preciza în raportul Ministerului Sănătății, citat de hotnews.ro.

România ar fi trebuit să construiască, încă din anul 2014, când a fost aprobată o Hotărâre de Guvern în acest sens, 4 centre pentru pacienții mari arși – două la București, unul la Timișoara și unul la Târgu Mureș. 9 ani mai târziu, nu este clar când vor fi gata aceste centre, mai notează sursa citată.