Cea mai recentă astfel de descoperire are ca obiect zidurile catedrale gotice medievale din Cetate. Acestea sunt situate în holul de acces şi în câteva săli din Corpul B şi se presupune că ar continua în curtea interioară a Palatului Princiar.
Oradea foarte veche
Dacă mormântul Sf. Ladislau este sfântul Graal al arheologilor de specialitate, catedrala gotică a fost multă vreme subiect de dezbatere între specialiştii sau amatorii de istorie medievală.
„Este singurul loc unde, până acum, în Cetatea Oradea, au fost descoperite părţi ale catedralei medievale. Sperăm să extindem săpătura şi să putem reconstitui catedrala. Acesta e, de fapt, cel mai ambiţios obiectiv din punct de vedere arheologic care mai este azi acoperit în Cetate”, spune arheologul Doru Marta, de la Muzeul Ţării Crişurilor.
„E o clădire al cărei prim document datează din 1307, deci am avea o şansă să reconstituim o parte importantă a vechiului oraş, care azi nu mai există. Oradea nefiind un oraş liber regal în Evul Mediu, nu a fost protejat cu ziduri de incintă. Orice invazie a dus efectiv la distrugerea oraşului. De aceea, e foarte important ca aceste obiective găsite şi cele pe care le vom mai găsi în curtea interioară a palatului princiar, să le putem conserva”, apreciază specialistul.
Intersecţia secolelor
Săpăturile arheologilor au relevat ziduri ale unei biserici mai mici şi mai vechi, închinată Sfintei Maria, intersectându-se cu zidul catedralei. Conform arheologului, acestea aparţin unei capele de înmormântare sau unui baptisteriu. În interiorul acesteia au fost găsite trei morminte, încă nesăpate. Ca şi zidurile, acestea vor fi conservate în situ, pentru ca vizitatorul să le vadă plimbându-se deasupra lor pe o punte sau pe o suprafaţă vitrată.
„Avem un imens tort aici. Prima cetate e dinainte de tătari de la 1241. Peste ea a fost ridicată cetatea medievală cu catedrala şi baptisteriul, iar după încă 200 de ani e ceea ce se vede, cetatea bastionară. Din cauza aceasta, multe dintre vechile obiective sunt suprapuse sub construcţiile mai noi. Aici e mica sau marea dificultate în a face cercetarea arheologică integrală. Şansa Catedralei sau a celei mai mari părţi din ea e că o avem în curte. A mai fost săpată la începutul sec XX, dar acum noi sperăm să avem o imagine cât mai completă a ei”, spune arheologul.
Speranţe în morminte
În ultimii ani, în Cetate s-au găsit peste 200 de morminte. „Sunt morminte începând cu secolul al XIII-lea şi sfârşind cu turcii şi austriecii care au asediat cetatea unii după alţii. Unii sunt îngropaţi cu grijă, alţii aruncaţi în gropi comune”, explică Doru Marta.
Consilier al firmei de construcţii, arheologul Nandor Mihalka spune că nici ultimele săpături nu au scos la iveală artifacte importante din cauza specificului situului: materialele vechilor construcţii au fost utilizate în cele noi. „Dacă cele trei morminte din capelă sunt ale unor canonici, cu siguranţă nu avem brăţări sau podoabe înmormântate cu ei. Măcar câte o monedă din fiecare mormânt sperăm să iasă”, spune acesta.
Citiți principiile noastre de moderare aici!