Ceaikovski şi Grieg, la Filarmonică

Oradea. Obişnuita conferinţă de presă săptămânală a Filarmonicii a început de data aceasta cu un moment emoţionant. După mai bine de patru decenii de activitate în Filarmonica de Stat Oradea, directorul artistic Vasile Foica și-a anunţat ieşirea la pensie.

Patru decenii în Filarmonică

În 1978, Vasile Foica a fost primit în această instituţie, devenind în foarte scurt timp şeful de partidă al compartimentului de flaut. În 2011, a fost numit director artistic al Filarmonicii. Poate puţini ştiu că în atribuţiunile sale ca director artistic au intrat, pe lângă alcătuirea programelor de concert şi programarea dirijorilor şi soliştilor, organizarea şi coordonarea activităţii orchestrei simfonice şi a corului Filarmonicii, în cele mai mici detalii. „Părăsesc postul cu gânduri bune, mulţumit că am reuşit să realizez o mare parte din lucrurile pe care mi le-am propus la începutul mandatului. Mulţumesc orchestrei simfonice, corului Filarmonicii, administraţiei care m-a ajutat foarte mult ca proiectele gândite să fie duse la bun sfârşit, colaboratorilor mei apropiaţi, familiei mele care a suportat ca eu să mă ocup de foarte multe ori şi acasă de problemele Filarmonicii şi nu în ultimul rând, publicului. Acesta a răspuns pozitiv la toate iniţiativele noastre prin care am încercat să venim aproape de cei prezenți, să îi sensibilizăm şi să îi aducem cât mai des în sala de concerte”, a spus, cu lacrimi de emoţie, Vasile Foica. Noul director artistic interimar va fi anunţat săptămâna viitoare.
Programul de toamnă al Filarmonicii a fost realizat de directorul artistic Vasile Foica, acum, când se desparte de această instituţie pe care a slujit-o timp de patru decenii, cu lucrări de excepţie, iubite de public, ca un cadou de final.
Programul de joi seara va începe cu „Capriciu italian” de Piotr Ilici Ceaikovski. Aflat la Roma, inspirat de atmosfera mediteraneană de carnaval, precum şi de bucuria succesului Simfoniei a IV-a, prezentată la Paris, compozitorul începe munca sa componistică la Capriciul italian în ianuarie 1880, terminând compoziţia în mai, după întoarcerea în Rusia.

A doua lucrare este Concertul pentru pian și orchestră în la minor, op. 16, de Edvard Grieg. Reprezentant al şcolii naţionale norvegiene, Grieg a sintetizat tradiţiile muzicale ale poporului său şi stilul romantic european. Terminat în anul 1868, pe când compozitorul avea 24 de ani, concertul poartă, fără îndoială, influenţele muzicii lui Schumann şi Liszt. Totodată, prospeţimea şi melancolia poetică a melodiilor lui Grieg dau o notă unică şi personală acestei lucrări de mare popularitate.

În cea de-a doua parte a concertului, ni se propune spre audiere Simfonia a V-a în mi minor, op. 64, de Piotr Ilici Ceaikovski. Această simfonie, precum Simfonia a V-a de Beethoven, evocă destinul. Într-un caiet de însemnări al lui Ceaikovski s-au păstrat schiţele unui program formulat în această direcţie: „Deplina închinare în faţa destinului”.

A doua oară la Oradea

Dirijorul invitat este César Álvarez, care a absolvit Conservatorul de Muzică din Oviedo. Și-a continuat studiile de dirijat la Madrid, sub bagheta prof. Benito Lauret, după care, timp de cinci ani, a urmărit Masterclass-ul Internațional de Dirijat Orchestral din Lleida. S-a aflat la pupitrul a numeroase orchestre renumite din lume, realizând şi numeroase turnee în China, SUA și Rusia. În paralel cu acestea, predă dirijat la Conservatorul de Stat Murcia, fiind și profesor invitat la Universitatea Vanderbilt (Tennesse – SUA). În 2001, când avea doar 28 de ani, a devenit prim dirijorul orchestei Filarmonicii Tomsk, din Rusia.

César Álvarez nu este pentru prima dată la Oradea, acesta dirijând, acum doi ani, două concerte în „Simfoniile toamnei”. Mărturiseşte că acum doi ani, a fost surprins de nivelul ridicat al orchestrei, având multă disciplină, deschisă la a accepta propuneri în timpul repetiţiilor. Acum spune că este şi mai surprins. „Orchestra orădeană şi-a păstrat nivelul ridicat şi are un bun concert maistru în persoana lui Nagy Kálmán. Cât despre program, una dintre lucrările de vârf ale lui Ceaikovski este această Simfonia a V-a. Toate orchestrele ar trebui să o includă în programul repertoriului lor, pentru că această lucrare este un test, un examen. Capriciul italian este o lucrare pe care o iubesc. Din punct de vedere muzical, poate nu este cea mai bună lucrare a lui Ceaikovski, dar este proaspătă, veselă, inspirată din cântecele populare italiene, iar publicul o place”, explică César Álvarez.

Concertul de Grieg, „un şlagăr”

Cunoscutul pianist Horia Maxim a dorit să precizeze, înainte de toate, că a găsit în directorul artistic Vasile Foica un partener extraordinar de receptiv şi entuziast vizavi de toate proiectele sale. „Am motive să îi mulţumesc pentru aproape zece ani de colaborare”, a spus Horia Maxim. Cât despre concertul de Grieg, spune că este „un şlagăr”, pe care s-a hotărât să îl reinterpreteze după ceva ani, după ce la un moment dat apăruse un soi de uzură. În această stagiune şi-a propus să îl interpreteze, atât cu orchestra orădeană cât şi cu alte orchestre din ţară, aducându-l în alt punct, ca într-o relaţie de dragoste, când e bine să iei distanţă ca să ajungi să îţi fie dor. Horia Maxim este considerat unul dintre cei mai buni pianişti ai generaţiei sale, un muzician afirmat după 1990, care abordează un repertoriu vast, atât ca solist concertist – colaborator al majorităţii orchestrelor simfonice din ţară, cât şi ca partener al unor importanţi interpreţi români şi străini, în diferite ansambluri camerale.