Participare masivă a orădenilor la manifestările dedicate Centenarului Marii Uniri de la Alba Iulia. Pe o vreme de perfectă iarnă – ger înțepător cu soare, oamenii au venit în Centru însoțiți de copii, pentru a participa la un program oficial prea puțin ieșit din șabloanele aniversare, așa cum s-au așezat acestea în anii anteriori. Cel mai mult a contat, pentru cei mari, reconfirmarea unor momente unificatoare, dincolo de frământările din societate, alimentate de inevitabile mizerii cotidiene. Pentru poporul de copii, bucuria fluturării de stegulele tricolore, e, de regulă, motiv suficient pentru o zi reușită. Iar o paradă, mai mult sau mai puțin militară, este oricând un bun prilej de coeziune.
Sub presiunea lui 23 August
Manifestările dedicate Zilei Naționale au început, sâmbătă devreme, în sala de ședințe a Consiliului Județean, cu o întrunire festivă, condusă de președintele Pasztor Sandor și cei voi vicepreședinți, Ioan Mang și Traian Bodea. Alături de consilierii județeneni și funcționari au mai participat prefectul Ioan Mihaiu, europarlamentarul Emilian Pavel și parlamentarii Dumitru Gherman și Sorin Ioan Roman.
Istoricul Viorel Faur a fost invitat să cuvânte publicului. A început prin a aminti modul în care, în 1990, s-a decis ca aniversarea Unirii de la Alba Iulia să devină sărbătoarea națională a României. Și anume sub presiunea momentului 23 August: dacă nu ar fi fost stabilită o nouă sărbătoare națională, în anul imediat următor momentului Decembrie 89 ar fi urmat să se organizeze serbări populare de 23 august, aceasta fiind ziua națională instituită în comunism.
În 90, au fost respinse mai multe propuneri de zi națională, între care și 10 mai – Ziua Monarhiei dar și 22 Decembrie – căderea comunismului, în 1989.
„1 Decembrie e mai mult pentru ardeleni, ca să fim sinceri. E momentul intrării Ardealului în istoria mare”, a declamat istoricul. A mai spus că între inițiatorii legii care a stabilit 1 Decembrie ca sărbătoare națională s-au numărat și trei membri UDMR, apreciind că „în 1990 eram mai confraterni românii cu ungurii decât azi”. Cum anume intră în această „confraternitate” momentul Târgu Mureș 1990, rămâne să explice istoricii specialiști care, foarte probabil, înțeleg mai bine derularea evenimentelor.
Istoricul invitat a mai arătat că Bihorul are o legătură specială cu Marea Unire, pentru că „am avut cea mai consistentă reprezentare la Alba Iulia”, din 1228 de delegați în Sala Unirii, 131 erau bihoreni.
Discursul său, în care a făcut referire și la elitele reale, incontestabile, ale românilor de la 1918, a fost răsplătit cu aplauze.
În finalul ședinței, grupul vocal al Facultății de Muzică din Universitatea Oradea a oferit un scurt recital de muzică patriotică, încheiat cu o colidă.
O parte dintre participanți au închinat, apoi, cu șampanie și au părăsit palatul administrativ pentru a participa la manifestările din Piața Uniri.
Ger senin
Pentru micul atelier de steaguri de la colțul Parcului 1 Decembrie, ziua de sâmbătă a început total atipic. Câteva zeci de orădeni formaseră o coadă măricică: oamenii nu voiau să meargă la sărbătoare cu mâna goală.
Spre ora 11, când au început manifestările, părea că străduțele adiacente Pieței Unirii sunt cu sens unic, spre centru, pentru pietoni.
Într-o fereastră de vreme bună, programul din Piață s-a desfășurat în prezența unui public numeros, cu picioarele înghețate dar cu fețele însorite.
Între oficiali s-au încolonat, pe lângă cei care au participat și la Consiliul Județean, reprezentanții Primăriei – viceprimarii Mircea Mălan și Florin Birta, senatorii Florian Bodog și Gavrilă Ghilea, alături de zeci de cadre militare. Primarul Ilie Bolojan a făcut deplasarea la Alba Iulia.
Conform normei, programul a început cu o slujbă religioasă, la care unii din audiență au îngenunchiat.
Patriotismul este…
Senatorul PSD Florian Bodog a transmis mesajul premierului Viorica Dăncilă, la unitate națională. Prefectul Ioan Mihaiu a ales să citeze din Mihail Sadoveanu în fața publicului orădean: „patriotismul nu înseamnă pretenția că suntem cel mai vrednic popor din lume ci îndemnul să devenim un popor vrednic”. A făcut, apoi, un apel la unitate, indiferent de orientarea politică, de credința sau etnia fiecăruia. A insistat pe „adaptarea la cerințele actuale, cu păstrarea identității”.
Istoricul Ioan Horga a ales să se adreseze orădenilor mai mult ca povestitor decât ca specialist. A relatat mai multe de întâmplări revelatoare pentru momentul 1918, între care și modul în care bihorenii de acum 100 de ani numeau „sfârșitul lumii” războiul care a reașezat granițele și principiile de organizare statală în Europa. „Oamenii înțelegeau că o lume care aparținea trecutului, o lume a nereptăților, a inchității între națiuni, se sfârșea”, a mai spus istoricul.
La finalul intervenției sale, audiența a ascultat și aplaudat un scurt recital al Corului Filarmonicii.
Ceremonia depunerii de coroane a prilejuit defilarea oficialilor în fața mulțimii, prin careul delimitat în Piața Unirii, spre statuia lui Mihai Viteazul.
Pe final, mulțimea deja se dispersa, care cu gândul să fugă la căldură, care interesați de parada din Centrul Civic.
Paradă decalată
Deși a fost anunțată în intervalul 13-14, parada militară a început cu aproximativ 15 minute înainte de de ora anunțată și s-a sfârști la 13:10. Au fost și orădeni care și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu nerespectarea programului. „Am ajuns la 13:05 și parada era pe sfârșite, deși în program a fost anunțată timp de o oră”, ne-a declarat G.N.
Imediat după parada militară orădenii au făcut drum întors spre Piața Unirii, acolo unde începuse deja vânzarea meniului tradițional: fasole cu ciolan și salată de varză. Sute de orădeni au stat la coadă pentru a putea cumpăra fasole cu ciolan. Pe scena din Piața Unirii au urcat apoi artiști locali care au încântat audiența cu un concert folcloric dedicat Centenarului.
Festivitățile dedicate Zilei Naționale a României s-au încheiat cu retragerea cu torțe și cu un foc de artificii.
FOTO: Ovi D. Pop
Citiți principiile noastre de moderare aici!