Vizitatorii Târgului de antichităţi de la Biharia, desfăşurat în weekendul trecut, priveau contrariaţi săpăturile din cetate, mulţi dintre aceştia neştiind care este scopul acelor şanţuri scobite „ca la carte”, pe lângă care se desfăşura evenimentul.

De fapt este vorba de o cercetare arheologică preventivă, coordonată de prof. univ. dr. habil. Ioan Marian Țiplic de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, care a scos la lumină amprenta unei catedrale de plan basilical, cu dimensiunile de aproximativ 23 de metri lungime şi 12 metri lăţime.

„Cercetarile arheologice de la Biharia, realizate în cadrul proiectului de restaurare şi punere în valoare a sitului, coordonate de Centrul de Cercetare a Patrimoniului şi Istoriei Socio-Culturale din cadrul Universităţii «Lucian Blaga» din Sibiu, au permis scoaterea la lumină a urmelor unei biserici de plan bazilical, care era în funcţiune în primele decenii ale secolului al XII-lea, dupa cum atestă mormintele dezvelite în imediata vecinătate a corului”, explică pe pagina sa de Facebook arheologul Ioan Marian Țiplic.

Detectarea urmelor bisericii a fost posibilă datorită unui aparat performant de scanare a solului, dovezile scoase la iveală fiind primele care confirmă existenţa catedralei. De asemenea, arheologii au găsit mai multe morminte din a doua jumătate a secolului al XI-lea. La săpături participă şi studenţi masteranzi de la Universitatea din Oradea.

Episcopia Catolică de Bihor, înfiinţată de Regele Ştefan I al Ungariei (Ştefan cel Sfânt), a fost mutată ulterior de regele Ladislau I al Ungariei pe viitorul amplasament al Cetăţii Oradea. Din acest motiv, cetatea de pământ de la Biharia şi-a pierdut din importanţă, catedrala fiind demolată.

Lector univ. dr. Florin Sfrengeu, de la Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe politice şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii Oradea, a precizat pentru TVR că sunt puse în evidenţă, atât în Cetatea Biharia cât şi în jurul cetăţii, peste 26 de niveluri arheologice, din perioada neolitică, până în perioada medievală. Acestea sunt cuprinse în lucrarea de referinţă „Monografia arheologică Biharia”, scrisă de istoricul Sever Dumitraşcu.

În Cetatea Biharia, dar şi în împrejurimi, s-au efectuat săpături arheologice de peste 120 de ani, fiind unul din cele mai importante situri arheologice din ţară. De-a lungul anilor, au fost scoase la lumină fragmente ceramice hallstattiene şi de epocă romană, material ceramic cu numeroase fragmente de cazane de lut, piese din metal şi numeroase oase de animale, precum şi monede din sec. XII-XIV, fragmente ceramice smălţuite maro şi verde-oliv, fragmente ceramice din epoca medievală timpurie, cu numeroase buze de cazan de lut.

Cetatea a fost reşedinţa administrativă a Ducatului lui Menumorut, care a stăpânit Ţara Crişurilor în secolul al IX-lea. Pentru a dezvolta turistic localitatea, a fost depus un proiect, care a primit o finanţare de un milion de euro de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prin care autorităţile locale vor să reconstruiască interiorul cetăţii, aşa cum era în secolul al IX-lea.