[eadvert]
Oradea se află într-o zonă cu potențial seismic mediu și redus. „Conform planului de analiză și acoperire al riscurilor, din punct de vedere al zonării seismice, județul Bihor se situtează într-o zonă cu potențial seismic mediu și redus, față de zonele adiacente epicentrului Vrancea”, ne-a declarat locotenet colonel Camelia Roșca, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Crișana.
Cu toate astea, în trecut, orașul de pe Criș a fost zguduit de mai multe cutremure de intensitate mare, potrivit lui Mircea Radulian, cercetător științific principal la Institutul Național de Fizica Pământului.
„Dacă ne referim la datele instrumentale, cele măsurate cu instrumente, care le avem de vreo 20 de ani, nu avem cutremure prea mari. În Zona Crișana, în general, activitatea seismică este moderată. Trebuie să luăm totuși în considerare că au fost cel puțin 2 cutremure istorice, despre care știm din date istorice, înainte de avea înregistrări. Ele sunt estimate la peste 6 și nu putem să nu le luăm în considerare. Astfel, e posibil să avem cutremure de peste 6, dar sunt foarte rare și sunt cutremure de suprafață”, ne-a declarat cercetătorul.
El a explicat că un cutremur de suprafață nu are adâncimi mai mari de 30 de kilometri și are efecte doar în zona în care se produce.
„Ele sunt mai periculoase în zona epicentrală, unde pot să producă daune mari, însă dacă ne îndepărtăm de epicentru efectele lor sunt mult mai mici”, a precizat Mircea Radulian.
„Important e că totuși, chiar dacă în ultimii ani nu au fost cutremure mari, faptul că în trecut au fost cutremure de peste 6, trebuie să ținem cont și de asta. Nu putem să zicem că zona e complet ferită și că nu se va întâmpla niciodată nimic. Dar, pe de altă parte, nu e o zonă foarte activă”, spune Radulian.
„S-ar putea ca peste o sută de ani să mai vină un cutremur din ăsta mai mare, aici sunt mult mai rare față de zonele active, cum e Turcia sau Vrancea, unde știi destul de clar că se va produce”, precizează cercetătorul.
Să se respecte standardele în construcții
Recomandarea lui este ca administrațiile locale să se asigure că standardele în construcții sunt respectate și în zonele considerate mai puțin vulnerabile.
„Știu că până la urmă se ajunge la bani sau la politici, dar ideal ar fi să se ia măsuri chiar dacă nu e o zonă atât de periculoasă. E valabil și la Oradea. Trebuie avut grijă ca orice clădire care se face să respecte normele cerute. Este cea mai importantă problemă pentru viitor. Cutremurele astea sunt suprize și pentru seismologi, e mai bine să fii prevăzător”, subliniază Mircea Radulian.
El adaugă că în cazul în care construcțiile respectă normele stabilite prin lege, chiar și în cazul unui cutremur de intensitate mare, clădirile ar trebui să sufere doar avarii minore.
„În mare ele rezistă, asta e cel mai important”, crede cercetătorul.
Cutremur din Gorj, resimțit la Oradea
Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 pe scara Richter a avut loc marți, 14 februarie în zona Oltenia, județul Gorj, potrivit Institutului Național de Fizica Pământului (INFP). Mai mulți orădeni au postat pe grupuri de Facebook că au resimțit seismul. Orădenii au scris că acesta s-a resimțit în zona cartierelor Nufărul și Cantemir și Velența. Un alt cutremur cu magnitudinea 5,2 a avut loc luni, 13 februarie, la ora 16.58 tot în județul Gorj.
România are un risc seismic major în privința cutremurelor între 6 – 7 grade pe scara Richter, zona seismică Vrancea fiind cea mai importantă, prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate și caracterul persistent și concentrat al epicentrelor.
Statistic, cutremure cu magnitudinea 6 și peste apar în Vrancea (aproximativ) la fiecare 10 ani, cutremure cu magnitudinea 7 la fiecare 33 ani, în timp ce cele cu magnitudinea (peste) 7,5 la fiecare 80 de ani.
Cutremurele care au zguduit Oradea
Potrivit lucrării „Zone Seismice din România”, semnată de cercetătorii Mircea Radulian, Raluca Dinescu, Mihaela Popa, în catalogul de cutremure ROMPLUS, care conține informații cu privire la toate cutremurele cunoscute de pe teritoriul României din 984 până în prezent, sunt menționate mai multe evenimente care au afectat și Oradea.
„Astfel, din 1900 s-a înregistrat doar un singur cutremur de magnitudinea Mw= 5. Cu toate acestea, în trecut, un eveniment cu Mw ~ 6.2 a fost înregistrat pe 01 iulie 1829 19:30. Iar un alt eveniment cu magnitudinea 5,6 a fost înregistrat pe 15 octombrie 1834, ora 06:00, ambele evenimente situate între Oradea și Carei, aproape de granița cu Ungaria. Evenimentul din 1829 este cel mai vechi cutremur din catalogul ROMPLUS, situat în regiunea Crişana. Conform catalogului, un posibil preșoc a avut loc în aceeași zi la ora 01:37. Nu există informații despre activitatea de replici”, se arată în lucrarea citată.
Potrivit documentului, activitatea seismică situată în jurul localităților Oradea și Carei pare să fie în legătură cu joncțiuni de orientare NE-SV, cu falii orientate E -V. Iar efectele datorate cutremurului care a avut loc la 12 aprilie 1886, la ora 21:20, în apropiere de Oradea, cu o magnitudine estimată Mw= 4,1, au fost resimțite pe o suprafață de peste 1000 km2.
„A zguduit puternic orașul provocând pagube unor clădiri și indicând intensități mai mari decât 5”, mai arată lucrarea.
Începând cu 1900, în catalogul ROMPLUS mai sunt menționate patru evenimente cu Mw peste 4, care au avut loc între nordul Aradului, până la Oradea: Mw = 4,2 în 29 aprilie 1906, Mw = 4,3 în 8 august 1910, Mw = 5,1 în 23 martie 1939 și Mw = 4,6 în 1978. Potrivit lucrării, în zona epicentrală a cutremurului din 1906 fost înregistrată o intensitate 6 „în timp ce mișcarea solului a fost puternic atenuată (zona de intensitatea mai mare decât 5 a fost estimată la aproximativ 70 km2).
„În partea de sud-est a regiunii (n.red. Crișana) există, evident, câteva grupuri de evenimente legat de carierele care activează în această zonă, nord și vest de orașul Beiuș, în timp ce nu există evenimente provocate de om identificate la vest, de-a lungul frontierei cu Ungaria”, mai arată lucrarea semnată de Radulian.
Pompierii pregătesc populația de cutremur
Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Crișana, locotenet colonel Camelia Roșca, pompierii desfășoară activități de pregătire, atât cu operatorii economici și instituții, cât și cu elevii.
„Facem frecvent exerciții de evacuare în caz de incendiu, în caz de cutremur. Populația e pregătită chiar dacă suntem în zonă de risc mediu”, a spus Camelia Roșca.
În cadrul campaniei „Nu tremur la cutremur”, campanie ce se derulează și la nivelul județului Bihor, sunt organizate prezentări, sesiuni interactive, exerciţii pentru pregătirea cetăţenilor cu privire la modul de comportare înainte, pe timpul şi după producerea unor situaţii de urgenţă sau dezastre, generate de riscurile existente la nivelul judeţului, printre acestea regăsindu-se și cutremurul.
Ca urmare a evenimentelor din ultimele zile, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a anunțat că începând de săptămâna viitoare, campania „Nu tremur la cutremur” va reveni în spațiul public pentru o perioadă mai lungă.
Citiți principiile noastre de moderare aici!