Mesaje amestecate a transmis, joi, administratorul special al CET-ului, în cadrul unei conferinţe de presă. Ionel Stănel Necula a răscolit hârtiile lăsate de fostul manager, Dragoş Gligor pentru a le folosi ca ilustare a sintagmei „contracte oneroase”. A spus, apoi, că simte că ar fi treaba sa, asumată prin fişa postului, să se ocupe de un denunţ în justiţie împotriva directorului….
Necula s-a mai referit la restructurarea personalului, adică concedierea a maxim 20 de persoane, pentru început. A mai formulat, apoi, un fel de angajament că în decembrie, când centrala va funcţiona la capacitate optimă, societatea va ajunge pe plus în activitatea sa cotidiană. Asta nu înseamnă şi reducerea preţului căldurii pentru orădeni.
Adiţional Maestro
După ce-a explicat ce înţelege prin contract sau demers oneros, omul primarului Ilie Bolojan a trecut rapid la exemple. A indicat firma Maestro ca beneficiară a unui astfel de demers din partea managerului Dragoş. „Un furnizor de cărbune a beneficiat de un adiţional care i-a facilitat să i se factureze un cărbune la o putere calorică mai mare în condiţiile în care caietul de sarcini stabilea un minim şi un maxim al puterii calorice şi regula din caietul de sarcini era clară: tot ce se livrează ca putere calorică peste 2.400 de gcalorii, să se factureze la preţul a 2.400 de gcalorii. În momentul în care voluntar, accept să duc acest plafon la 2.600 şi, mai mult decât atât, exact de a doua zi, toate livrările au bătut plafonul de 2580 – 90 de gcalorii, eu consider că e un dezavantaj pentru societate”, a spus Necula. „Acest furnizor este cel din Bihor, cu care suntem sub contract. Suntem dependenţi de această marfă, probabil şi dânşii ştiu asta”, a mai precizat administratorul punctând că nu vede cu ochi buni decizia de adiţionare, care este în avantajul direct al partenerului de contract, fără ca Electrocentrale să ceară nimic în schimb.
Necula zice, însă, că nu a calculat un prejudiciu produs de acest act adiţional, că „nu asta e treaba mea” şi că sunt instituţii abilitate să descâlcească această încurcătură.
Verzi şi neprofitabile
Şi în tranzacţionarea de urgenţă a cerificatelor verzi, pentru a cumpăra păcură, Necula a găsit „vicii” şi pagube. În opinia sa, certificatele nu trebuiau vândute, ci folosite, cu ajutorul unui broker, pentru a face bani pe bursă.
„S-au predat un număr de certificate, la o anumită valoare, iar după 6 luni, au primit 40% din câte au predat. Aparent, pare o tranzacţie legală. Pe fond, e ca şi cum ai fi luat un credit cu dobândă de 300% în 6 luni. Nu ştiu dacă societatea îşi permitea să facă asta”, crede acesta.
Întrebat care e urmarea acestor cifre şi analize, Necula spune că nu a făcut demersuri în justiţie contra fostului manager: „nu le-am sesizat, sunt chestiunui recente. Sunt într-o dilemă, nu ştiu nici măcar cum să procedez. Nu asta mi-am propus”.
Maxim 20 pe liber
Necula mai spune că a procedat şi la modificarea schemei de personal. „Am găsit trei compartimente de reparații: unii care gândeau, alţii care reparau şi alţii care verificau. Total neproductiv să lucrăm aşa”, crede el.
Organigrama nouă vizează inclusiv suspendarea unor posturi de conducere – şefi servicii şi maiştri. În forma finală, ar urma ca organigrama să se subţieze cu între zece şi 20 de persoane. Asta în prima etapă.
Pe lângă cei concediaţi, externalizarea va mai scoate posturi din schema de personal. Activităţile din remiza şi de pe calea ferată vor fi externalizate, firma care va veni ar trebui să preia şi cei 15 angajaţi. Următorul sector este cel de pază, cu şase persoane. Serviciul de descărcare vagoane este deja externalizat dar în condiţii care nu-i convin managerului. Necula insistă că un contract cu Penitenciarul este cea mai eficientă variantă.
Clanuri?
Necula s-a referit la angajaţii din CET, prin prisma preţului gigacaloriei: „întotdeauna preţul de producţie a fost mai mare decât cel de vânzare. Într-adevăr, nici nu şi-a bătut nimeni capul să vadă de ce preţul de producţie este atât de mare. Normal că toate aceste costuri vin din contractele acoperite de proceduri legale, la preţuri mai mari decât piaţa, un anumit nivel de salarizare, la un anumit număr de persoane – veri, fraţi, surori, toate neamurile din lume sunt înCET-ul ăla. S-a mers pe principiul că ăştia suntem, hai să ne facem preţul funcţie de cum suntem. Şi aşa mergeau după preţ la ANRE!”
Pe lângă reducerile de posturi, adminstratorul anunţă continuarea negocierilor pentru reducerea sporurilor. În vreme ce unele i se par nejustificate din cauza crizei prin care trece CET-ul – cele trei prime anuale de Ziua Energeticianului, Paşte şi Crăciun, par să-l preocupe cel mai mult, Necula zice că vede justificarea sporului de vechime. Mai mult spune că analizează varianta includerii acestuia în salariu. După opinia sa, măsura e bună, pentru că „securizează” venitul persoanei. Pentru un angajat care speră ca procentul sporului de vechime să-i crescă în timp, măsura e nefastă: procentul i-ar fi îngheţat la nivelul 2013. Dar e, oare, justificată speranţa că CET-ul şi angajaţii săi vor mai apuca să facă vechime împreună?
Citiți principiile noastre de moderare aici!