Din greu, în mai greu. În plină luptă în justiţie pentru planul de reorganizare judiciară, Electrocentrale SA rămâne, anul acesta, fără aproape 25 de milioane de lei. Suma a fost solicitată de Agenţia Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) cu titlul de restituire parţială a bonusului de cogenerare plătit Oradiei anul trecut, în sumă totală de 30 milioane lei.
În plus, Electrocentrale SA a pierdut, în primă instanţă, procesul prin care a contestat amenda de 33 milioane de euro primită de la Administraţia Fondului de Mediu (AFM) pentru depunerea tardivă a aşa numitelor certificate verzi. Plata sumei către fondul de mediu este, însă, sub semnul întrebării tocmai din cauză că CET-ul este reorganizare judiciară iar penalitatea nu este înscrisă în masa credală.
Banii înapoi!
Producătorii de energie electrică în cogenerare – adică din procesul de producţie rezultă şi o anumită cantitate de energie electrică, primesc de la statul român un bonus de cogenerare. Acesta se virează în contul producătorului, în baza unei previziuni de producţie realizată în cogenerare. „Pentru această producţie, sunt luate în calcul cheltuielile de calificare. Acestea şi calculul după care se determină sunt stabilite de ANRE. Nu cunoaştem modul de calcul al acestui bonus şi nici al calificării lui la finanţare”, spune Stănel Necula, administrator special al Electrocentrale SA, dând de înţeles că agenţia statului operează opac în definirea termenilor şi calculelor în baza cărora atribuie sau taie alocări de milioane de lei.
Reducerea costurilor de producţie în CET-ul orădean vine la pachet cu o super-penalizare din partea ANRE, constată conducerea Electrocentrale SA. Agenţia statului a transmis, în cursul lunii trecute, că vrea înapoi 24,5 milioane de lei din cele 30 de milioane plătite anul trecut Oradiei cu titlul de bonus de cogenerare. „Fără fundament real”, reclamă administratorul special.
Ca metodă de lucru, ANRE va reţine lunar banii pe care ar trebui să-i plătească oraşului în contul energiei electrice livrate de CET. „Aprilie este prima lună în care ne aşteptăm să ne reţină contravaloarea energiei electrice livrate în sistemul naţional de transport”, spune Necula. „Este un abuz. Vom contesta soluţia şi o vom ataca în instanţă, în contencios administrativ”, insistă acesta. Electrocentrale SA a mai primit o corecţie de 6,5 milioane de lei la bonusul de cogenerare aferent intervalului 2011 – 2013. Aceasta a fost atacată de Electrocentrale SA care a cerut să i se prezinte modalitatea de calcul premergătoare repartizării bonusului.
Aproximativ trei milioane de lei vor fi reţinute, în prima lună, de ANRE, contravaloarea energiei electrice furnizate CET. Apăsarea acestor reţineri pe bugetul Electrocentrale SA este semnificativă. Din raţiuni de mediu, conducerea ia în calcul prepararea apei calde cu gaz pe durata verii. Ori costul mediu al unei facturi la gaz este de aproximativ opt milioane de lei pe lună iar plata energiei electrice livrate constituia o sumă aproximativ fixă, previzibilă în calculele de funcţionare ale societăţii.
Amenda, judecată în două procese
La mijlocul lui martie, Curtea de Apel Oradea a pronunţat sentinţa în procesul iniţiat de Electrocentrale SA contra Administraţiei Fondului de Mediu. Societatea a încercat anularea amenzii de 33 de milioane de euro încasată din cauză că a înregistrat cu întârziere certificatele verzi dar tentativa a eşuat.
În contul anului 2011, CET-ul trebuia să constituie un pachet de 934.000 de certificate, până în ultima zi din aprilie 2012. La termenul limită, societatea avea încărcate doar 600.000 de certificate. Pentru diferenţă, a mizat pe nişte sume care au venit cu întârziere. În fiecare lună, în data de 25, CET-ul încasa de la Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi Gaze Naturale banii pentru energia electrică livrată în reţeaua naţională. În aprilie 2012, aceşti bani au ajuns doar pe 29 aprilie, iar procedurile de achiziţie a certificatelor au durat iar certificatele verzi au putut fi văzute de verificatorul european abia în 2 mai. Pentru nerespectarea termenului, se aplică penalizare de 100 de euro pentru fiecare tonă de dioxid de carbon echivalent emisă pentru care operatorul nu a restituit certificatele de emisii de gaze cu efect de seră.
„Am demarat procedura să atacăm decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în termenul legal”, spune Necula.
Plata în sine este, însă, sub semnul întrebării. „Judecătorul sindic a respins solicitarea AFM de înscriere a penalităţii la masa credală, pentru că cererea a fost formulată tardiv. AFM a contestat această decizie. Chiar dacă am pierde la Înalta Curte, ar trebui doar să înscriem penalitatea la masa credală, la categoria bugetari”, spune Necula. Ori asta ar însemna doar că suma alocată pentru această categorie s-ar împărţi la mai multe entităţi.
Citiți principiile noastre de moderare aici!