Un doctorand în istorie la Universitatea din Oradea a descoperit o cetate de pământ, necunoscută până acum în literatura de specialitate.

Jurnalistul Nicolae Nistoroiu, doctorand în istorie la Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii din Oradea, a descoperit fotificaţia de tip „pinten barat” în luna iunie a acestui an.

Cetatea de pământ este aşezată într-o pădure situata între localităţile Ineu, Şuşturogiu, Burzuc şi Almaşul Mic. Potrivit descoperitorului, cetatea este intactă, probabil şi datorită faptului că fortificaţia e situată pe un deal greu accesibil, acoperit de pădure.

„Ştiam că este ceva acolo. Am mai fost în copilărie în pădurea Ţâclu, dar nu ştiam ce e acolo. Bătrânii din zonă spuneau că valul de pământ e pivniţa turcilor şi fereau locul. Există legenda că sus, pe deal, e o groapă neştiută  în care cei care trec pe acolo ar putea să cadă, aşa că locul era ocolit de localnici. În 20 iunie, împreună cu Gelu Pantiş, prietenul meu din copilărie, şi cu tatăl lui, Nicolae Pantiş, am mers acolo şi am realizat că e vorba de o fortificaţie tip «pinten barat». Era nevoie de confirmare din partea specialiştilor”, a mărturisit Nicolae Nistoroiu.

„Cetatea se încadrează, după toate aparenţele, în categoria fortificaţiilor de tipul «pinten barat». Protejată din trei părţi de pante abrupte, fortificaţia este închisă în cea de-a patra parte de un şanţ şi de un val de pământ, destul de bine păstrate. Se presupune că, la vremea ei, era întărită cu buşteni”, a mai adăugat Nistoroiu.

Confirmare

Descoperirea a fost confirmată şi de arheologul Doru Marta de la Muzeul Ţării Crişurilor.

„Nicolae Nistoroiu a găsit-o primul. El e din zonă şi a bântuit pe acolo. A venit la muzeu şi ne-a spus despre descoperire, iar la un sfârşit de săptămână, prin septembrie, am vizitat locul. Aparent, cetatea se încadrează, aşa cum bine a afirmat Nicolae Nistoroiu,  în categoria fortificaţiilor de tip «pinten barat». Are val de pământ, am găsit câteva fragmente de ceramică. Sper să facem rost de bani şi la primăvară să facem săpături. Epoca în care a fost ridicată va fi stabilită abia după ce vom face aceste săpături. Dacă săpăm o jumătate de metru, vom ajunge la nivelul de 2.000 de ani, poate mai bine”, a declarat, pentru Jurnal bihorean, Doru Marta.

Descoperirea a fost făcută cunoscută abia în această lună, când au fost publicate primele informaţii în anuarul „Crisia” al Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea.

„Era nevoie de verificări pentru a vedea dacă nu cumva cetatea figura în lista de patrimoniu, dacă existenţa fortificaţiei nu fusese deja semnalată. Ştiam că era ceva nou, o descoperire importantă, dar voiam să fiu sigur”, a explicat doctorandul.

Acesta vrea să-i descurajeze pe căutătorii de comori, precizând că a făcut o ieşire pe teren cu un detector de metale, împreună cu arheologul Doru Marta, şi nu au găsit asemenea relicve.

„Ceea ce sperăm să găsim sunt obiecte de ceramică pe baza cărora să putem data epoca în care a fost ridicată cetatea”, a precizat doctorandul Nicolae Nistoroiu.

Crina Dobocan