Cetatea, pe obrazul lui Biro

Administraţia Cetăţii Oradea a predat marţi  amplasamentul constructorului care va demara lucrările la 1 aprilie şi va trebui să le termine în cinci ani. Prezentă la eveniment, viceprimarul Biro Rozalia, care a fost şi preşedinte al comisiei de licitaţie, a apreciat că revitalizarea Cetăţii este „cea mai mare, mai complexă şi mai importantă investiţie derulată de municipalitate”. Managerul de proiect, Dumitru Sim, a anticipat şi el câteva provocări deosebite ale şantierului, întrucât se vrea ca Cetatea să rămână deschisă parţial turiştilor. „Şantierul va fi un spectacol în sine. E puţin probabil ca într-o viaţă de om să vezi lucrări de o asemenea anvergură”, a opinat Sim.

Mai reţinut în declaraţii s-a arătat a fi administratorul SC Constructorul Sălard, Eugen Guba, care în timpul turului de vizitare a recunoscut că nu a mai făcut o lucrare aşa de mare. Au lipsit asociaţii de la SC Lodzsa şi SC Korintosz, cei care au asigurat eligibilitatea impusă de Ministerul Culturii. A mai lipsit şi coordonatorul proiectului de finanţare, Marcel Boloş, cel care şi-a exprimat în toamnă regretul că din cursa pentru licitaţie s-au retras firme italiene şi iberice specializate în restaurări de monumente istorice.

Constructor modest la Cetate

Până acum SC Constructorul Sălard se manifestă ca „locomotivă” a asociaţiei cu firmele Lodzsa KFT şi Korintosz KFT, semnând vineri contractul de execuţie iar ieri preluarea amplasamentului sitului Cetăţii. Reamintim că pe baza eligibilităţii asigurate de experienţa firmelor maghiare, asociaţia a câştigat licitaţia pentru proiectul „Revitalizarea Cetăţii Oradea în vederea introducerii monumentului în circuitul turistic – Cetatea Oradea, complex cultural turistic european”, cu o ofertă de 25,43 milioane de lei (TVA inclus) faţă de preţul maxim acceptat de 36,78 milioane de lei (TVA inclus). Oferte de preţ mai mari cu două – trei milioane de lei au avut constructorii Euras Satu Mare, Selina Oradea şi Castrum-Tim, ultima executantă a restaurărilor de la Muzeul Naţional de la Alba Iulia, de la Castelul Huniazilor şi de la sediul BNR Timişoara.

Comisia de licitaţie prezidată de viceprimarulBiro Rozalia i-a cuprins pe arh. Pafka Ernest – proiectant, arh. Tamaş Emodi – istoric de artă, Jakkabbfy Ladislau – diriginte de şantier avizat de Ministerul Culturii şi istoricul de artă dr. Mircea Paşca de la Direcţia Judeţeană de Cultură.

„Execuţia nu e o joacă”

Ieri, Carmen Albulescu a mai fost anunţată ca responsabil tehnic al proiectului din partea municipalităţii.

Viceprimarul Biro Rozalia a declarat: „Sentimentele mele faţă de această lucrare sunt că va avea cel mai mare impact pentru comunitate. Tot aşa după cum, probabil că cea mai importantă investiţie pentru domnul primar este Şoseaua de Centură. Mulţumim colegilor de la Direcţia de Dezvoltare pentru că s-au luptat mult şi din greu pentru a elabora proiectul şi a obţine finanţarea astfel ca Cetatea să devină o valoare a întregii comunităţi. Vor trebui eforturi pentru a respecta termenele intermediare. Execuţia nu e o joacă şi nu permite greşeli. Nici nu vreau să ne gândim că s-ar putea pierde finanţarea.”

Mai apoi, viceprimarul Biro a amânat „ciocnirea şampaniei peste cinci ani, atenţionând că întreţinerea Centrului de Conferinţe din Debreţin se dovedeşte a fi o cheltuială la bugetul local fiindcă gradul de ocupare e foarte mic.

Şantier turistic

„Noi nu vrem ca după finalizare Administraţia Cetăţii să ne anunţe că are nevoie de zece miliarde pe an ca să o întreţină. Tocmai de aceea, deşi va fi în şantier, vrem să ţinem Cetatea deschisă pentru vizitatori, măcar unele încăperi şi spaţii de descărcare arheologică. Dacă o închidem cinci ani faţă de turişti pierdem munca de popularizare a ei din ultimii 15 ani. Va fi vital ca realizarea lucrărilor şi managementul să permită o auto-finanţare ulterioară. Calitatea lucrărilor trebuie să genereze atragerea altor investitori. Trebuie să creăm un obiectiv viabil, viu, care să trăiască din propriile resurse, prin marketing şi turism”, a subliniat Biro.

Reprezentantul municipalităţii a explicat că preţul de intrare va fi după numărul de clădiri pe care turistul va dori să le viziteze iar costul biletului ar putea include gustări de patiserie sau degustări de vinuri.

În completare, managerul de proiect, Dumitru Sim, şi-a exprimat speranţa într-o colaborare cu executantul lucrării care să permită ture de vizitare cu cască de protecţie şi ghid de grup.

„Vom pune probabil şi tăbliţe de atenţionare cu texte de genul «Aici s-a prăbuşit Boc» fiindcă am văzut cât interes trezeşte o asemenea cădere accidentală”, a glumit arhitectul Pafka Ernest.

În timpul turei de prezentare a Corpurilor G, H, L şi K, administratorul SC Constructorul Sălard, Eugen Guba, a recunoscut: „nu am mai făcut o lucrare aşa de mare” adăugând totuşi că „am executat Parcul Dendrologic precum şi acoperişul la un corp din Cetate iar lucrări mari au fost cele de la liceele Aurel Lazăr şi Emanuil Gojdu”.

Întrebat dacă partenerii din asociaţie vor lucra împreună sau separat, câte un corp de clădire, domnul Eugen Guba a înclinat spre prima variantă: „Firmele din Ungaria vor aduce utilajele care ne lipsesc nouă şi invers. Adică ne vom completa. Vom lucra ca o singură firmă. Important este ca finanţarea să vină la timp”.

C.H.