La începutul lunii septembrie, în urmă cu cinci ani, se înființa Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Transpunerea unor directive europene făcea posibilă funcționarea și în România a centrelor de soluționare alternativă a disputelor dintre consumatori și comercianți, pe modelul practicat în majoritatea domeniilor de activitate în țările vest-europene. Deși directiva recomandă costuri modice pe care consumatorul să le suporte pentru negocierea cu banca sau IFN-ul, ordonanța a promovat gratuitatea pentru acest serviciu în România.

[eadvert]

Tot pe model european, această formă de „justiție privată” este susținută financiar de comercianții care au provocat nemulțumirea consumatorilor. În timp ce costul plătit de comercianți pentru soluționarea unui dosar este de aproximativ 200 de euro, beneficiul mediu obținut de consumatorii care negociază cu băncile este de 2.700 de euro (în creștere de la 2.150 de euro în 2019).

Ce au adus primii cinci ani

Sunt mai mult de 1.500 de negocieri între consumatori și bănci/IFN-uri începând cu 1 martie 2016, dintre care 1.300 s-au încheiat cu acordul părților. În total, consumatorii au obținut beneficii de 3,5 milioane de euro din aceste negocieri.

Acest lucru arată și calitatea soluțiilor propuse de cei 19 conciliatori ai CSALB, specialiști cu o solidă experiență ca avocați, profesori universitari sau foști judecători. Prin înființarea CSALB s-a creat cadrul legal pentru negocierea, pentru prima dată în România, pe marginea unui contract existent. Astfel, raporturile dintre bănci și consumatori au putut fi reechilibrate prin scăderea sau eliminarea unor comisioane, diminuarea dobânzilor, ștergerea parțială sau totală a datorie.
Recordurile valorice ajung până la 298.000 de lei, 52.000 de CHF sau 44.600 de Euro, iar unele cazuri și-au găsit rezolvarea într-o singură zi. 54% dintre creditele conciliate sunt în lei, 23% în euro și 20% în CHF.

Cererile de negociere au crescut și ele de la un an la altul, iar anul acesta se vor înregistra de zece ori mai multe cereri decât în 2016. De exemplu, dintre cererile primite, 16% se referă la reducerea sau eliminarea comisioanelor. La începutul lunii septembrie sunt înregistrate deja 1.900 de cereri pe anul 2020 și peste 5.800 în toți anii de activitate.

Propuneri de viitor

„În primul rând ne așteptăm ca cererile respinse de bănci să nu depășească 10% din totalul cererilor trimise de consumatori. Apoi, ne dorim ca CSALB să devină prima opțiune a oricărui consumator care are o nemulțumire în raport cu băncile sau cu IFN-urile. În acest fel, instanțele se vor degreva tot mai mult de litigii, reclamațiile către ANPC vor continua să scadă, iar educația financiară a consumatorilor se va îmbunătăți”, spune Alexandru Păunescu, președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

Acesta speră ca IFN-urile să devină cel puțin la fel de receptive precum băncile în acceptarea cererilor de negociere trimise de consumatori.
„Credem că opțiunea concilierii va fi tot mai cunoscută și utilizată în rândul persoanelor juridice. CSALB poate soluționa începând cu acest an și problemele legate de plăți și emiterea de monedă electronică.

Nu în ultimul rând, așteptăm să se concretizeze demersul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri de a înregistra CSALB în rețeaua FIN-NET a Comisiei Europene ca entitate SAL. Acest lucru ne va da acces la experiența entităților FIN-NET similare din toată Europa și ne-ar permite evoluții, în special pe partea de digitalizare și de pregătire a resursei umane. Totodată sperăm ca după cinci ani de la înființare să fie posibilă în Parlament și transformarea OG 38/2015 în lege”, precizează Alexandru Păunescu. JB-D.B.

Alexandru Păunescu FOTO: JB