Alin Pârcălab este un model de trecere de la gaming la realizarea de programe sofisticate în domeniul microelectronicii, de la situația elevului care nu și-a luat Bacalaureatul la cea de student valoros al Universității din Oradea.

[eadvert]

Deși are puțin peste 20 de ani, conduce departamentul de dezvoltare al unei firme orădene.

Alin este student în anul II la Facultatea de Inginerie Electronică și Tehnologia Informației din cadrul Universității din Oradea, fiind considerat un „vizionar” în materie de programare și microelectronică.

„Nu am promovat din prima examenul de Bacalaureat, deoarece ofeream mult timp gaming-ului. Cu toate acestea nu m-am descurajat. Nu mă gândeam că pasiunea mea de atunci va deveni fundamentul pasiunii mele de acum, microelectronica. Și atunci alocam aproape tot timpul meu acestei pasiunii, stând ore în șir în fața unui computer, parcă antrenându-mă pentru ceea ce fac acum. Pasiunea mea a început în mediul virtual, prin recordurile realizate la jocurile video. Însă, dincolo de lumea virtuală, nepalpabilă, mi-am dorit să mă extind spre ceva concret, iar de aici a apărut pasiunea mea pentru microelectronică. Spre deosebire de alte domenii, microelectronica are întotdeauna un rezultat controlabil și palpabil, care înglobează toată activitatea de dezvoltare. În anul 2018 am participat la acțiunea de recrutare Allengra, iar ideea prezentată atunci, deși îndrăzneață, de crea propriul cip, mi-a captat cu adevărat interesul, ideea fiind una fără precedent în România. Într-adevăr, nici eu nu am putut estima în acel moment ce implică acest proiect. M-a impresionat faptul că la baza întregului proces stau operații logice extrem de simple, dar care, fiind puse în sute de mii de combinații, pot realiza circuite și formule care să rezolve diferite probleme ale societății din care facem parte”, a declarat Alin Pârcălab.

Până să ajungă aici, Alin a lucrat în mai multe domenii, precum: programare, webdesign, creare conținut.

„Am realizat că nu găseam pasiune pentru nimic din aceste domenii. Îmi plăcea algoritmica bazată pe matematică simplă. Am văzut diferite layout-uri realizate de companii precum Intel, Nvidia etc. și mi se părea cu adevărat interesant să descopăr capacitatea de creare a unui layout de acest gen. O lungă perioadă de timp a fost alocată proceselor de documentare, pentru că aveam nevoie de timp pentru a mă informa despre resursele de care aveam nevoie, despre procesul efectiv de dezvoltare a unui cip, de arhitecturile pe care le implică, de procesul de creare a unui sistem unde urmează să fie integrat cipul, despre particularitățile de dezvoltare destinate unor aplicații specifice”, mai spune el.

Legături

Așa a reușit să stabilească diferite legături cu persoane din această industrie, între care și Institutul de dezvoltare din domeniul de microelectronică din Tima-Grenoble.

„În 2019, am avut discuții cu Universitatea din Rappersville, Elveția, tot pe domeniul microelectronicii. Între timp am făcut parte din grupuri de dezvoltare de microprocesoare bazate pe un nou set de instrucțiuni, numit RISC-V, dezvoltat de cei de la Universitatea Berkley, California. Am acumulat astfel niște cunoștințe pe care le-am completat cu diverse cursuri de la Universități precum MIT, Standford, în domeniul arhitecturii de calculatoare și de procesoare, m-am documentat din ce se compun sistemele și care sunt resursele necesare pentru a crea un cip. Am învățat să folosesc tool-urile, m-am documentat despre cunoștințele necesare pentru a folosi aceste tool-uri, deoarece acestea implică discipline specifice, iar apoi am început să compun sisteme mici, pe care încet-încet le-am extins, până să le pot materializa într-un produs care, dacă ar fi pus pe siliciu, ar putea fi util într-o aplicație”, mai explică studentul orădean.

Prin alăturarea unui procesor și a altor sisteme în jurul lui, Alin, alături de echipa sa, dorește să extindă aria de aplicație la domenii, precum Inteligență Artificială, Automotive etc.

„Proiectul de cip este structurat pe mai multe blocuri mici care sunt sub forma unor subsisteme, scopul fiecărui subsistem fiind să corespundă unor aplicații utile pentru produsele companiei noastre. Fiecare bloc e independent, ca un microsistem, care poate fi pus și independent pe siliciu, însă noi dorim integrarea tuturor blocurilor pentru a fi utile necesităților de măsurare ale senzorilor produși de compania noastră. Actualmente, avem deja dezvoltate 3 din 4 blocuri. Urmează să le unim și să avem prima mostră, în luna august a acestui an. Pentru varianta finală a cipului, estimăm să mai fie nevoie de aproximativ 6 luni, până la un an. Impactul principal al acestui cip este unul economic. În momentul de față, cipurile de care e nevoie pentru a acoperi toate aplicațiile necesare în procesul de măsurare au un cost de aproximativ de 6 euro. Prin dezvoltarea propriului nostru cip, acesta va avea un cost de 1 euro, rezultând 5 euro economisiți din start, pe bucată”, a mai spus Alin.

Pentru acest cip, tânărul a lucrat mai bine de un an de zile. Dar munca la un astfel de proiect poate ajunge de la 3-4 ani, până la 7-8 ani. De altfel, Alin dedică zilnic muncii câte 10-12 ore. Uneori și mai mult, căci pentru el munca „este și hobby-ul său”.

„Locul meu de muncă este în firmă sau acasă, la orice oră în care inspirația mă împinge. Rezultatul principal nu este calculabil în timp, ci în provocări la care am răspuns cu succes și cu rezultate. Eficiența este trăsătura de bază pentru gestionarea timpului. Având flexibilitatea necesară, duc o viață socială echilibrată între firmă, familie și prieteni”, a mai mărturisit el.

Provocarea de a învăța constant și de a-și măsura cunoștințele cu specialiștii de top este secretul succesului său, iar timpul pe care îl investește este împletit cu pasiune și dorință de cunoaștere.