„Claviaturi romantice” este un recital de pian ce aduce în prim-plan emoția și forța expresivă a marilor compozitori ai romantismului. Marți, 7 octombrie, de la ora 19:00, Sala de concerte „Enescu – Bartók” talentatul pianist Mihai Diaconescu va oferi publicului meloman o seară dedicată poeziei muzicale și virtuozității pianului. Programul va traversa pagini de o frumusețe rară din universul a trei mari compozitori ai Romantismului: Schubert, Brahms și Liszt.

În 1827, cu un an înainte de moarte, corpul lui Franz Schubert era tot mai slăbit de boală, iar imaginația sa compozițională atingea culmi de fertilitate creatoare. Cele patru Impromptu-uri op. 90 care vor fi interpretate marţi seară, au fost compuse în acel an, reflectând maturitatea artistică a autorului. Termenul „impromptu” fusese popularizat de Bohemianul Jan Václav Voříšek, coleg al lui Schubert la Viena, și sugera spontaneitate, libertate. Dar Schubert, cu geniul său melodic, transformă aceste improvizații „aparente” în construcții de mare finețe.

Programul va continua cu Rapsodiile 1 şi 2 op. 79 de Johannes Brahms. Pasiunea și intensitatea ambelor rapsodii compuse în 1879, precum și structura lor mai amplă, le diferențiază de alte compoziții ale lui Brahms. Rapsodia Nr. 1, în si minor are o formă compusă extrem de neobișnuită. Este o piesă în trei părți, cu o reluare literală a primei secțiuni, ceea ce este rar întâlnit la Brahms. Secțiunile exterioare în sine au propria lor formă ternară care se apropie, dar nu atinge complet, forma de sonată. Rapsodia Nr. 2, în sol minor, mai concisă, este într-o formă de sonată reală, dar expunerea sa este foarte scurtă, iar secțiunea sa de dezvoltare destul de lungă. Enorma retranziție, care se străduiește să-și limiteze energia potențială, este cel mai incitant pasaj.

Finalul recitalului este încredințat Rapsodiilor ungare nr. 11 și 12 ale compozitorului Franz Liszt. Aceste lucrări au fost pentru Liszt nu doar exerciții de virtuozitate, ci și un manifest identitar, și sunt incluse în ciclul de 19 rapsodii bazate pe teme populare maghiare, compuse între 1846 și 1885. Prin Rapsodiile Ungare, Liszt nu doar valorifică un patrimoniu muzical tradițional, ci îl transformă într-un limbaj universal, accesibil publicului. Aceste lucrări rămân până astăzi, simboluri ale virtuozității pianistice, dar și ale legăturii dintre folclor și creația cultă.

Mihai Diaconescu, născut în 1991 la Craiova, a început să studieze pianul la frageda vârstă de 4 ani. A absolvit cursurile Şcolii și Liceului de Artă ,,Marin Sorescu”, unde a avut-o ca mentor pe distinsa profesoară Mariana Ilie, a câştigat primul concurs de pian la vârsta de 7 ani, iar prima performanță notabilă în competițiile de interpretare a fost câștigarea Premiului I la Olimpiada Națională, la vârsta de 13 ani. Pe scena internațională a debutat la vârsta de 12 ani, pe scenă Kleinerkonzertsaal am Gasteig din Munchen, fiind de atunci invitat frecvent pe scenele din Germania, Italia, Austria.

A urmat cursurile Academiei Naționale de Muzică ,,Gh. Dima” din Cluj-Napoca, sub îndrumarea prof. univ. dr. Csiky Boldizsar, și și-a desăvârșit pregătirea artistică la Helsinki, Finlanda, Austria și Germania.

Începând din 2018 este stabilit la Cluj-Napoca, iar în aprilie 2023 a obținut titlul de doctor în muzică. În prezent, își desfășoară activitatea ca asistent universitar la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” și în plus susține cursuri de măiestrie dedicate tinerilor pianiști.