Un drum regional, format din drumuri judeţene, ce se intersectează cu drumuri naţionale şi care ar lega judeţele Bihor, Cluj, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş. Acesta este obiectivul de investiţii în infrastructura rutieră pe care îl susţin preşedinţii consiliilor judeţene din judeţele enunţate mai sus, pentru exerciţiul financiar european 2014 – 2020.
O rută Salonta – Tinca – Belfir – Şoimi – Pocola – Beiuş – Stâna de Vale – Remeţi (Bihor) – Valea Drăganului – Ciucea (Cluj) – Românaşi – Jibou – Benesat (Sălaj) (racord cu DN 19 A, la Supuru de Jos) – Ulmeni (racord cu municipiul Satu Mare, racord cu ruta Seini – Oraşu Nou, intersectându-se DN 1 C şi DN 19) – Şomcuta Mare – Cavnic – Bârsana – Dragomireşti (Maramureş).
Cei patru preşedinţi de judeţ, precum şi preşedintele UDMR Bihor, Alexandru Kiss, şi-au arătat susţinerea pentru acest traseu, la nivel regional, marti, la Oradea. Preşedintele CJ Bihor, Cornel Popa, a ţinut să spună că şi preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang, susţine acest proiect, chiar dacă acesta din urmă nu a fost de faţă.
În acelaşi timp, Cornel Popa şi omologii săi Zamfir Ciceu (CJ Maramureş), Mihai Adrian Ştef (CJ Satu Mare) şi Tiberiu Marc (CJ Sălaj) anunţă că vor cere Guvernului prioritizarea Autostrăzii Transilvania, pentru realizarea tronsonului Borş – Gilău (Cluj). „Ne dorim ca Autostrada să fie într-adevăr prioritate zero. Însă nu cu valoare zero!”, a afirmat Popa, adăugând că cererea şefilor de judeţ va fi adresată ministrului Dan Şova.
Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor s-a înconjurat de alţi trei preşedinţi de judeţ, dar şi de colegii săi de coaliţie din Bihor, Kiss Alexandru (UDMR) şi Ioan Mang (PSD), pentru a ieşi în faţă cu un proiect regional de infrastructură rutieră. Proiectul ce va fi susţinut în consiliul regional de la ADRNV Cluj constă în reabilitarea drumurilor judeţene ce leagă artere principale de transport şi ar urma să fie finanţat prin fondurile europene disponibile pentru 2014 – 2020. Aliaţii lui Cornel Popa sunt preşedintele CJ Satu Mare, Mihai Adrian Ştef şi şefii CJ Maramureş şi CJ Sălaj, Zamfir Ciceu, respectiv Tiberiu Marc. Preşedintele Popa susţine că există şi acordul preşedintelui CJ Cluj, Horea Uioreanu, deşi Clujul ar beneficia de cei mai puţin kilometri modernizaţi prin acest proiect de infrastructură.
Un circuit regional
În Bihor, proiectul ar însemna legarea Salontei de Tinca şi mai departe de Beiuş, urmând apoi ruta spre Stâna de Vale, Barajul Leşu şi Remeţi, pentru a intra mai apoi în judeţul Cluj, spre Lunca Vişagului şi Valea Drăganului, drumul ieşind în DN 1, la Ciucea. Apoi, traseul intră în judeţul Sălaj, spre Românaşi şi Jibou. La Benesat (Sălaj), proiectul se bifurcă, varianta vestică ducând spre judeţul Satu Mare, până la DN 19 A, la Supuru de Jos. De la Benesat, drumul continuă şi spre nord, de-a lungul Someşului, intrând în Maramureş la Ulmeni, unde drumul se bifurcă din nou. O variantă o ia spre est, trecând peste Someş, pe la Şomcuta Mare, Cavnic, Bătrâna, Dragomireşti şi ieşind în DN 17C, la Săcel. Un alt tronson continuă dinspre Ulmeni spre nord, intercalând judeţele Maramureş şi Satu Mare şi bifurcându-se din nou, pentru a lega proiectul de municipiul Satu Mare, spre vest, respectiv oraşele Seini (Maramureş) şi Oraşu Nou (Satu Mare). Proiectul include două poduri peste râul Someş, în Maramureş şi în judeţul Satu Mare.
E vorba despre un proiect de amploare, ce totalizează 363,4 kilometri (116,7 km în Bihor), implicând cinci din cele şase judeţe cuprinse în regiunea de nord-vest. Singurul exclus: judeţul Bistriţa-Năsăud. Semn că regiunile dorite de vicepremierul Liviu Dragnea, cu câte şase judeţe, sunt prea mari pentru a fi cu adevărat funcţionale.
Marti, la Oradea, cei patru preşedinţi de consilii judeţene au părut a forma o coaliţie ce ar putea însemna şi o contrapondere la puterea Clujului în regiunea de nord-vest. Chestionaţi de JB dacă această formulă a celor patru preşedinţi de CJ ar putea prefigura şi structura unei viitoare regiuni administrativ-teritoriale, Cornel Popa şi omologii lui au evitat, totuşi, să comenteze pe acest subiect. „Nu vrem să semănăm seminţele discordiei”, a transmis, precaut, preşedintele Popa.
„Reducerea decalajelor”
În schimb, au găsit argumente solide pentru acest proiect de infrastructură, ce ar trebui tratat cu prioritate la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV) de la Cluj. Mai cu seamă, că cei patru, plus omologul din Cluj, sunt majoritari, când va veni momentul votului în consiliul regional.
„Prin acest proiect, vom putea lega zone turistice unde infrastructura este aproape inexistentă, cum e cazul la Stâna de Vale. E vorba despre o dezvoltare normală, în comun, a zonei de nord-vest”, spune Cornel Popa. Cât despre judeţul Cluj, deşi pe aici vor trece doar 33 de kilometri din proiect, Popa se declară convins că „şi pe clujeni îi interesează să ajungă la Stâna de Vale”.
„Cred că s-a înţeles de către toţi preşedinţii din nord-vest că este necesară o reducere a decalajelor de infrastructură. Pentru ca Maramureşul să ajungă la nivelul infrastructurii din Cluj, este nevoie de cel puţin 500 de kilometri de drum reabilitat. Maramureşul, Sălajul, Satu Mare şi Bihorul au mai multă nevoie de o dezvoltare a infrastructurii decât celelalte două judeţe (Cluj şi Bistriţa-Năsăud – n.r.)”, a declarat preşedintele CJ Maramureş, Zamfir Ciceu, adăugând că din cei 800 de kilometri de drumuri judeţene existenţi în Maramureş „până acum nu am reabilitat nimic”. Ciceu a făcut trimitere, cu astă ocazie, şi la „ceea ce trebuia să se facă mai demult”.
„Eu cred că raţiunea a reuşit să ne unească pe toţi şi interesul comun. Pentru noi e important traseul acesta pentru că leagă Ţara Oaşului de Ţara Codrului”, a arătat şeful CJ Satu Mare, Adrian Ştef. „Este un proiect ce trebuie susţinut, deoarece are beneficii pentru întreaga regiune”, a opinat şi preşedintele CJ Sălaj, Tiberiu Marc. Într-o hartă pusă la dispoziţie de CJ Bihor, se putea observa cum alte proiecte, ce vizau mai ales judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud fuseseră trecute la index de cei patru preşedinţi prezenţi ieri la Oradea.
Înţepăturile lui Kiss
„Noi venim când e gata ceva, nu când avem în visurile noastre, ci când e realizabil”, a ţinut să spună şi Kiss Alexandru, preşedintele UDMR Bihor şi vice la CJ Bihor, lăudându-l pe Cornel Popa pentru lobby-ul făcut la omologii săi din judeţele vecine. Înţepătura spre primarul Ilie Bolojan a fost sesizabilă, cu atât mai mult cu cât primarul de Oradea ar fi dorit ca CJ Bihor să-i susţină proiectul centurii metropolitane din jurul Oradiei. Kiss a mai avut un destinatar: „Probabil că dacă nu ar fi Clujul, ne-am înţelege perfect!”, a spus, cu tâlc, udemeristul, aluzie la acea regiune administrativ-teritorială dorită la Oradea, ce ar fi formată din Bihor, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş…
FACT BOX
Proiectul regio-drumuri, în cifre
Nr JUDEȚUL Lungime Valoare
Crt km euro
1 Bihor 116,728 59.201.368
2 Cluj 33,04 10.262.000
3 Sălaj 26,75 20.000.000
4 Satu Mare 67,997 55.441.679
5 Maramureș 118,89 70.936.775
TOTAL 363,405 215.841.822
La Şova, pentru Autostrada Transilvania
Citiți principiile noastre de moderare aici!