Colecţionează instrumente muzicale

Autenticitate şi originalitate. După aceasta se ghidează când îşi construiesc repertoriul.  „Cântecele lor provin din extremitatea sudică a judeţului, mai exact din arealul Vaşcău-Criştior, aproape de izvorul Crişului Negru, la confluenţa cu mirifica «Ţară a Moţilor». Spre lauda lor, cei doi sunt la fel de aproape de izvorul «pururi reîntinerit» al cântecului popular”, spune profesorul Crăciun Parasca. Poartă sunetul muzicii în sânge. Este vorba despre fraţii gemeni Romina şi Radu Nemeş. Ea e solistă vocală, el instrumentist. S-au născut şi au trăit în cântec, sunt la a treia gerneraţie de artişti. Tatăl şi unchiul sunt instrumentişti, mama şi bunica au fost dansatoare.

„Io-s fată de la Cristior”

La 24 de ani, Romina este deţinătoare a peste 50 de premii şi diplome, din care aproximativ 20 obţinute ca interpretă de muzică uşoară. Cântecele de joc şi dragoste, de dor şi nuntă, pun în relief un univers de emoţii şi sentimente. Dintre melodiile care-i conferă personalitate interpretativă, dezvăluindu-i şi valenţele vocale: „Io-s fată de la Cristior”, „Ieşi Ioane la uliţă”, „Aşe mi-e gura făcută”, „Bădiţa-n lume s-o duce”, „Dorule de unde vii”. Aprecierile le aparţin lui Miron Blaga şi Ioan Degău în cartea „Cântecul de după cântec”, acolo unde Romina are consacrată o pagină alături de marii interpreţi ai folclorului bihorean. De altfel, specialiştii în folclor consideră că Romina Nemeş se înscrie, ca stil de interpretare  în liniile Florica Duma-Maria Sidea, poate cele mai apropiate de forma originală a cântecului din ţinutul Vaşcăului. Romina are un repertoriu variat de la pricesne la colinzi, cântece „în care stilistica şi aranjamentul orchestral sunt reduse la minim pentru a reliefa valoarea exemplară a autenticităţii”. Romina cântă muzică populară  numai de patru ani, după ce un an şi jumătate a cântat muzică uşoară. A decis să schimbe registrul în momentul în care „mi-au apărut melismele în voce”. Multă vreme îşi făcea singură ritonela, adică între strofe avea un număr la vioară. A decis să renunţe după ce Aurel Tămaş a sfătuit-o în acest sens.

Icoana Mariei Lătăreţu

Fiindcă provin dintr-o familie de artişti, Romina şi Radu au ajuns să fie adevăraţi colecţionari de instrumente muzicale. Aproximativ o sută. Trompete, viori, tobe, clarinete. Romina şi Radu achiziţionează instrumente muzicale aproape de câte ori obţin un premiu. Totul în căutarea sunetului perfect. Vioara electronică cu cinci corzi au cumpărat-o din banii obţinuţi în urma câştigării premiului II la Festivalul de la Mamaia. Una dintre viori a fost cumpărată din Germania şi e datată Venezia 1703. Astfel, fraţii Nemeş se pot lăuda că au în colecţie copii după Amati, Steiner şi Stradivarius. Alături de colecţia de instrumente muzicale, Romina se mândreşte şi cu colecţia de trofee obţinute la unele dintre cele mai prestigioase concursuri şi festivaluri de profil. Fiecare trofeu are povestea sa. „De exemplu, la Festivalul  «Pană de păun» nimeni nu se aştepta să primească clopul o fată. Era fără precedent. L-am luat eu”, povesteşte Romina. Unul dintre cele mai valoroase trofee şi mai dragi sufletului ei este icoana care a aparţinut Mariei Lătăreţu. Aceasta stă acum la loc de cinste pe perete, în casa Rominei. „În fiecare an, familia marii interprete acordă ca premiu la Festivalul Maria Lătăreţu un obiect care i-a aparţinut artistei. La mine a ajuns icoana”, spune Romina.

Veronica  Bursaşiu