Ultima expoziţie vernisată în Cetate în 2018 a încheiat emoţionant anul Centenarului cu o expoziție etnografică. „Comori bănățene”, expoziție aparţinând colecţionarului Marius Matei, muzeograf la Muzeul Satului Bănăţean, cuprinde costume tradiționale din Banatul de câmpie, bijuterii și documente fotoetnografice. Evenimentul a fost organizat de Muzeul Orașului Oradea-Complex Cultural în colaborare cu Asociația Pictor Octavian Smigelschi.

Colecţia etnografică Marius Matei este cea mai mare colecţie privată din România, o colecţie care se axează doar pe costumul popular din Banatul de câmpie. Marius Matei, fiind şi muzeograf, a adunat cu profesionalism şi cu rigurozitate această colecţie.

Numeroşi cercetători şi membri ai Academiei Române au scris despre ea. După cum a subliniat şi managerul Muzeului Oraşului Oradea, Angela Lupşea, catalogul expoziţiei itinerante se îmbogăţeşte de la un oraş la altul, pentru că la fiecare nou vernisaj, în alt colţ de ţară, se adaugă fotografii din vernisajul precedent, aşa încât, la final sunt cuprinse toate oraşele şi muzeele prin care a trecut această expoziţie. De altfel, este o expoziţie foarte cunoscută nu doar în ţară, ci şi peste graniţele ţării.

Partener al acestei expoziţii este Episcopia greco-catolică din Oradea. Preasfinţitul părinte Virgil Bercea a fost la Marius Matei acasă şi cunoaşte colecţia îndeaproape, a precizat dr. Alexandru Constantin Chituță, muzeograf al Muzeului Național Brukenthal din Sibiu. Acest concept de expoziţie şi momente artistice a mai fost prezentat la Iaşi, Galaţi, Sibiu, Bistriţa, şi acum la Oradea.

Piese rare de colecţie

Marius Matei s-a născut la Giroc, şi în „şcoala” familiei a avut privilegiul să se familiarizeze cu tradiţia şi cu frumuseţea portului popular. Colindând satele din Banat a găsit posibilitatea şi resursele financiare ca să înceapă să colecţioneze. Astăzi, colecţia sa numără aproximativ 2.500 de piese.

Marius Matei încă mai caută deşi, din păcate, în satele din Banat mai găseşte puţine costume populare. Piesele din colecţie sunt piese rare, multe dintre acestea fiind expuse şi în muzee ale satului din România. Colecţia cuprinde ansambluri vestimentare de femei şi de bărbaţi, printre cele mai vechi numărându-se câteva începând din 1875, până la podoabe de aur şi de argint.

Se pot admira în Cetate, pe lângă frumoasele ii şi cămăşi, un opreg cu bani pentru mireasă din sub-zona etnografică Buziaş, ciulă din sub-zona etnografică Deta-Ciacova, cârpă din catifea din zona etnografică Secusigiu sau din Buziaş, salbă de thaleri din argint din Giroc sau ace lucrate în tehnica filigram pentru păr şi fixarea podoabelor de cap din monede.

Sunt expuse şi fotografii cu tinere neveste purtând „căpiţe de bani” specifice zonelor Buziaş şi Lugoj sau „tulbente de bani” din zonele Deta-Ciacova, Timişoara, ori poze de familie precum cea din 1930 înfăţişându-i pe Dragomir Petru şi Ana din Giroc.

Banatul are o cultură cu totul specială. Poezia bănăţeană a fost apreciată de Titu Maiorescu, spune Marius Matei. „Până şi fanfarele sunt un fenomen extraordinar. În 1922, la Lugoj se înfiinţează prima Asociaţie a Corurilor şi Fanfarelor din Banat. În urma stăpânirilor care s-au succedat, Banatul şi-a dezvoltat drumurile comerciale cu totul diferit faţă de alte regiuni din ţară. Au fost ţărani liberi, care au stăpânit brazda şi nu au fost stăpâniţi de grofi sau de boierime. Aşa se întâmplă că în Banat au pătruns aceste fire metalice extraordinar de scumpe, care sunt aduse din Franţa, Germania, Austria sau fire de mătase aduse din Veneţia. Puteţi admira tehnicile de ornamentare, broderii de influenţă franceză sau modele de broderii bizantine care decorau toate interioarele marilor palate din Roma. Vedeţi un port de-a dreptul fastuos. Expoziţia de astăzi reuneşte ansamble vestimentare de la sfârşit de secol XIX, asta însemnând 1870, până în prima jumătate a secolului XX, adică 1945, din mai multe sub-zone etnografice: Sînnicolaul Mare, Deta-Ciacova, Timişoara, Buziaş, Lugoj”, explică Marius Matei.

De viaţă, şi de moarte

În cadrul vernisajului, Angelina Stoica a recitat o poezie proprie, în grai bănăţean. Invitata specială, artista Lia Lungu a prezentat, cu multă emoţie şi har, secvențe ritualice din spectacolul „Of Life, Of Love, Of Death”, spectacol ce a mai fost interpretat pe mari scene european, dar şi pe scene importante ale Americii.

Trecând prin firul vieţii, de la momentul naşterii, la cel al nunţii şi mai apoi al morţii, artista a captivat auditoriul prin felul magic de a povesti fiecare pas important al omului, cu semnificaţiile sale astrale, din perspectiva vechilor culturi daco-valahe.

Vernisajul s-a încheiat cu câteva colinzi la care s-a alăturat din pulbic şi artista bihoreană Florica Zaha, care a mărturisit că a venit la eveniment cu mare drag, şi din respect şi admiraţie pentru Lia Lungu, alături de care a susţinut mai multe concerte la New York. Expoziţia va rămâne deschisă publicului până în primăvară.