Tețchea/ Budureasa. Brusturi, Țețchea, Budureasa, Căbești. Sunt doar câteva dintre comunele din Bihor care ar putea deveni mai bogate după o decizie a ministrului Cseke Attila. Acesta a salutat apariția unei hotărâri de guvern, prin care 80% din fondurile obținute în urma exploatării apelor minerale, a nisipului, a pietrișului și a altor minerale rămân la bugetul autorităților locale și județene pe teritoriul cărora se face extragerea resurselor de suprafață. Ministrul Dezvoltării a explicat că exista legislație, dar aceasta nu putea fi aplicată, deoarece nu exista metodologie de aplicare. „Era nevoie de acest act normativ, întrucât, deși există legislație care prevede ca 80% din redevențele provenite din exploatările de suprafață să revină autorităților locale și județene, iar 20% să fie virate către bugetul de stat, în lipsa unei metodologii, această lege nu era aplicată. Conform prevederilor Codului Administrativ, aceste venituri vizează, în mare parte, autoritățile locale și județene, iar măsurile propuse prevăd aplicarea acestui drept”, a precizat ministrul Cseke Attila.

[eadvert]

Bihorul e împânzit de cariere de piatră, unele ilegale, situație în care autoritățile locale ar putea fi și mai interesate, în noile condiții, să-i convingă pe cei care le exploatează să intre în legalitate. Astfel de situații au fost constatate de Garda de Mediu la Picleu, Brusturi, dar și la Căbeşti. Printre comunele care se bucură de exploatarea unor astfel de resurse ale unor firme cu mari profituri sunt Țețchea și Budureasa. În Hotar și Țețchea, Holcim exploatează zăcământ de marnă și nisip, iar la Stâna de Vale, pe teritoriul comunei Budureasa, se află Izvorul Minunilor, exploatat de firmele fraților Micula. Izvorul Minunilor se bucură de faima celei mai înalte altitudini a unui izvor din România. Hotărârea de Guvern va impune concesionarului să vireze din redevența pe exploatarea terenurilor agricole, respectiv a resurselor minerale de suprafață, inclusiv a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, exploatate pe teritoriul unei localități, în proporție de 80%, către autoritățile locale și județene, iar 20% la bugetul de stat. „Așadar, sumele provenite din redevență înseamnă bani în plus la bugetul autorităților locale și județene, bani care vor putea fi folosiți pentru dezvoltarea comunităților.

În anul 2021 de exemplu, au fost încasate 421.712.000 de lei din concesionarea activităților de exploatare a resurselor la suprafață, din care 337.370.000 de lei, reprezentând 80%, vor fi virate către bugetele locale. În anul 2022, estimăm ca peste 300 de milioane de lei să intre în bugetele locale prin aceste tipuri de activități”, a declarat ministrul. Având în vedere faptul că dreptul unităților administrativ-teritoriale de a încasa o parte din redevențele obținute prin exploatarea resurselor de suprafață ale statului s-a constituit din momentul intrării în vigoare a Codului administrativ (iulie 2019), respectiv de la data reglementării procentelor din Legea minelor (ianuarie 2020), se prevede faptul că sumele reprezentând cota din redevența obținută prin concesionarea din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, după caz, cuvenită bugetelor locale și încasată la bugetul de stat în perioada cuprinsă de la intrarea în vigoare a celor două acte normative menționate și intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului, se acordă bugetelor locale începând cu data de 1 septembrie 2022.