Programul cultural estival Tipografia de idei a continuat duminică, în Parcul Muzeului Ţării Crişurior cu Conferința „Patrimoniul muzical al Muzeului Țării Crișurilor”, inclusă în cadrul Colocviilor Muzeului Țării Crișurilor.

[eadvert]

Dr. Cristian Culiciu, istoric și muzeograf la instituția muzeală, a făcut o scurtă incursiune în lumea muzicală orădeană a secolului XX. Publicul a avut posibilitatea de a scana codul QR de pe flyerul pe care l-a primit la intrarea în parc, putând astfel urmări prezentarea şi pe telefonul mobil sau tabletă.

Istoricul a amintit că ceea ce este expus în expoziţiile permanente ale muzeului legat de patrimoniul muzical este doar o mică parte faţă de obiectele pe care instituţia le are în depozitele sale. „Explorarea lumii muzicale bihorene a secolului XX începe cu două fotografii din timpul unor concerte ale Filarmonicii de Stat orădene”, spune Cristian Culiciu, care a pomenit apoi de două obiecte care se află în expoziţia de bază a Secţiei de istorie: fonograful Edison, care reda muzica înregistrată pe un cilindru de ceară, şi o vioară.

A amintit apoi două nume importante pentru muzica locală şi nu numai: Dittersdorf şi Hubic. Compozitorul şi violonistul austriac Carl von Dittersdorf a susţinut recitaluri în Oradea, episcopul romano-catolic de Oradea invitându-l aici în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea pentru a susţine mai multe concerte. În expoziţia de bază este expus un vinil cu concertele sale înregistrate, cu concursul Filarmonicii, în anii ’70-’80.

Francisc Hubic, nume local important în lumea muzicală, a fost şi dirijor, şi preot. Hubic a fost cel care a condus corul Unirea al Institutului greco-catolic din perioada interbelică. Muzeul deţine afişul unui concert omagial Francisc Hubic – 25 de ani de la moartea sa, şi fotografia cu corul Hilaria din timpul acelui concert. Corul Hilaria a fost, de altfel, primul cor românesc înfiinţat în Oradea, care a funcţionat până la începutul anilor 2000. O altă fotografie prezentată a fost cu corul Hilaria de la începutul anilor 1900, în mijloc apărând Nicolae Firu, dirijorul acestui cor timp de aproape trei decenii. Bagheta acestia se află şi ea în expoziţia de bază a muzeului.

O mulţime de afişe şi fotografii legate de istoria muzicală locală se regăsesc în patrimoniul Muzeului Ţării Crişurilor. După 1900, o primă formă de muzică înregistrată putea fi redată în restaurante, în cafenele, cu ajutorul unor aparate de muzică mecanice. În colecţia muzeului se găsesc două astfel de aparate, clasate în patrimoniul muzical naţional. Aparatele sunt funcţionale, pot fi admirate în colecţia de bază, şi foloseau discuri din metal perforat, strămoşul CD-ului.

Revoluţia radio

Mai ales în perioada interbelică, tehnica muzicală evoluează, muzica înregistrată devenind tot mai accesibilă publicului. De la discul din metal se ajunge la discul de ebonită, apoi la discurile de vinil care redau muzica din ce în ce mai fidel. În colecţiile muzeului se află multe discuri de patefon sau gramofon, discuri pentru pick-up.

În anii ’20-’30 se produce revoluţia radio, acasă sau în spaţiile publice. Radio Bucureşti începe să emită la sfârşitul anului 1928 muzică şi ştiri. Lumea mergea în cafenele să asculte radio, un mod de socializare, de altfel. În 1932, inclusiv Căile Ferate Române a introdus aparate de radio în trenuri, spune istoricul. În trenul Oradea – Bucureşti, de exemplu, în acel an au fost introduse radiouri în câteva compartimente iar călătorii plăteau o taxă pentru a prinde loc în acele compartimente. Colecţia muzeului deţine astfel de aparate de radio, atât din perioada interbelică, cât şi din perioada postbelică, până spre anul 2000.

O altă fotografie importantă prezentată a fost cea cu primirea compozitorului George Enescu la Oradea, la Casa Naţională. Enescu a susţinut mai multe concerte în oraşul nostru, în sala mare a Cercului Catolic, unde astăzi se află Filarmonica de Stat. Una din fotografii ilustrază momentul în care Enescu a fost făcut cetăţean de onoare al oraşului Oradea.

Cristian Culiciu a mai prezentat fotografii cu Corul CFR-iştilor din Oradea dar şi cu corul Liceului evreiesc.

Filarmonica de Stat a sărbătorit 100 de ani de la înfiinţarea Societăţii Filarmonicii la data de 23 decembrie 1923, dar şi 100 de ani de la primul concert al orchestrei, care a avut loc în 6 februarie 1924. În colecţiile muzeului se află mai multe afişe şi partituri legate de istoria Filarmonicii orădene. Istoricul l-a amintit apoi pe Ervin Acel, care timp de aproape 30 de ani a fost dirijor al Filarmonicii. Multe fotografii şi afişe ilustrază concertele dirijate de acesta.

În anii ’60-’70-’80 orădenii participau la diferite concerte, cum a fost cel al formaţiei Roşu şi Negru, sau cel al Angelei Similea, ori ale Cenaclului Flacăra, ale căror afişe se află în colecţia muzeului. De asemenea, în anii ’70-’80 este ilustrat fenomenul Disco, o expoziţie fiind dedicată discotecilor orădene în secţia Muzeul oraşului Oradea din Cetate.

Şi folclorul este reprezentat în colecţiile secţiei de Etnografie a Muzeului Ţării Crişurilor prin instrumente muzicale, vioara cu goarnă având un loc special.

Concert cu Irina Baianţ şi Ovidiu Lazăr

După prezentarea istoricului Cristian Culiciu, au susţinut un concert soprana Irina Baianț şi tenorul Ovidiu Lazăr, acompaniaţi de Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea și Orchestra Facultății de Arte, Universitatea din Oradea, având-ul ca dirijor pe Andrei Tudor.

Pentru început s-au audiat piesele „This is my song”, „L’appuntamento”, „Caruso”, „Per Te2 şi „La Boheme”. Andrei Tudor a prezentat apoi o piesă proprie, „September Story”. Ovidiu Lazăr a icontinuat cu melodia „Cât de frumoasă eşti”, compoziţie a aceluiaşi Andrei Tudor, după care Irina Baianţ a interpretat cu multă sensibilitate „Tango to Evora” şi „Habar n-ai tu”.

Au urmat piesele „Waltz nr. 2”, „Şi dacă…”, „Inimă nu fi de piatră”, „Dorul”, „Până când nu te iubeam”, „Oameni” şi „Champagne”. Un concert gustat de publicul prezent în Parcul Muzeului Ţării Crişurilor, şi apreciat prin prelungi aplauze.

Evenimentul a fost organizat de către Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal împreună cu Visit Oradea și în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Filarmonica de Stat Oradea, Universitatea din Oradea, Facultatea de Arte, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor, Hotel Continental, Autogrand Oradea – Skoda şi Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor”.