În curtea interioară a Cetăţii Oradea, se sărbătoresc Zilele Culturii Slovace prin gusturi autentice, dansuri şi cântece. Fiecare stand a fost o bucată ruptă din atmosfera intimă a familiilor slovace. Au venit reprezentanţi ai comunităţilor din Bihor, de la Şinteu, Vărzari, Budoi, Suplacu de Barcău, Popeşti, Peştiş, Mădăras, Lugaşu de Jos, Foglaş, Fegernic, Ciutelec-Rovină, Borumlaca, Voivozi, Vâlcelele, Varasău, Valea Cerului, Şerani, Pădurea Neagră, Fegernic, Derna, Brusturi, Borod, Aştileu, Aleşd, Oradea. Din judeţul Timiş au venit reprezentanţi din Butin, din judeţl Satu Mare cei din Boineşti şi Huta Certeze (Satu Mare), Sălajul a fost reprezentat de cei din Zăuan Băi şi Făgetu, la care s-au adăugat membrii ai comunităţii din Cluj.

Fiecare şi-a aranjat masa cu ştergare cusute cu motive tradiţionale, peretare dar şi elemente de costum popular slovac. Standurile au fost decorate cu fotografii vechi, de familie, care ilustrau munca la coasă, prelucrarea cânepei, storsul strugurilor, coptul pâinii în cuptor sau spălatul hainelor la râu. Pe câte un colţ de masă stătea câte o cască de miner, un peşte de sticlă, o cruce, un fier de călcat cu cărbuni sau o lampă cu petrol.

În spatele meselor competiţia a fost în toi. Aşteptat de toată lumea, concursul gastronomic la care s-au întrecut familiile de slovaci a început la ora 10, timp de câteva ore pregătindu-se ciorba tradițională slovacă de varză cu afumătură, binecunoscutele găluște cu brânză de vacă și plăcintele cu cartofi. La finalul concursului, un juriu format din concurenți a decis câștigătorii. Bunătăţile pregătite au fost apoi savurate de pofticioşii care au trecut prin Cetate.

Fiecare a îmbogăţit oferta gastronomică aşezând pe farfurii bucăţi de şuncă, brănzeturi, cârnaţi, jumări sau cornuleţe fragede, iar ca să alunece mai bine, a mers şi câte un păhărel de pălincă.

La masa comunităţii din Pădurea Neagră s-a putut admira o replică din lemn de brad a bisericii din localitate, realizată special pentru acest eveniment de către Mucha Ioan. A lucrat la ea timp de două săptămâni, în detaliu, realizând inclusiv în interior băncile şi altarul.

Fiica acestuia ne-a povestit că exista obiceiul în comunităţile slovace de a merge din sat în sat atunci când se sărbătorea hramul unei biserici. Oamenii mergeau pe jos, în grup, având o cruce împodobită cu flori, care era sfinţită în biserică. O duceau apoi înapoi în satul din care au venit şi o aşezau în faţa altarului.

Pe parcursul zilei, pe scena din Cetate au urcat numeroase ansambluri folclorice ale comunităţilor slovace venite din judeţele participante la eveniment.

Zilele Culturii Slovace vor continua duminică, între orele 13:00-14:30, cu hramul bisericii Sfânta Fecioară Maria Îndurerată. Evenimentul a fost organizat de Visit Oradea, Primăria Oradea, Uniunea Democratică a Slovacilor din România, și Departamentul pentru slovacii din diaspora din cadrul Guvernului Slovaciei.