Emil Hurezeanu, născut la 26 august 1955 în Sibiu, este un scriitor și diplomat român cu o carieră impresionantă în jurnalism și relații internaționale. A lucrat la Radio Europa Liberă între 1983 și 1991, unde a deținut funcții de redactor și redactor-șef, iar ulterior a fost șeful secției române la Radio Deutsche Welle până în 2002. De asemenea, a fost consilier de politică externă și comunicare al prim-ministrului României în 2003 și a moderat emisiuni de politică externă la diverse posturi de televiziune, inclusiv Realitatea TV și Money Channel.

„Imperiul Austriac are cu noi o legătură de hate-love, cum are cu toți foștii supuși. A fost o entitate foarte interesantă pentru că toată lumea, retrospectiv, o reconsideră într-o lumină favorabilă. Din această cauză este provocatoare evoluția Imperiului Habsburgic. (…) O bună parte din istoria României este istoria Imperiului Habsburgic. Atenție, o bună parte a istoriei României face parte din istoria Imperiului Otoman. O bună parte din istoria României, din fericire nu atât de lungă, face parte din istoria țarismului, a Rusiei. Ce să facem? Transilvania și Bucovina vor fi legate în istorie de Austria orice s-ar întâmpla, până la sfârșit”, a povestit ambasadorul.

În 2015, Emil Hurezeanu a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Germania, funcție pe care a deținut-o până în 2021, când a fost numit ambasador al României în Austria. De-a lungul carierei, a fost onorat cu numeroase distincții, inclusiv Ordinul Național „Pentru Merit” în rang de comandor și Marea Cruce a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania.

Monarhia Habsburgică (1848-1918)

Seria de șase volume Monarhia Habsburgică (1848-1918), prezentată cu ocazia acestei conferințe, este coordonată și îngrijită de prof. univ. dr. Rudolf Gräf și oferă o imagine detaliată și profundă asupra diverselor aspecte ale monarhiei dunărene. Volumul I explorează dezvoltarea economică și sistemul administrativ, cu rădăcini în cercetările doctorale ale autorului, iar volumul al II-lea tratează națiunile Imperiului, evidențiind tensiunile naționale ce au culminat cu prăbușirea monarhiei după Primul Război Mondial. Volumul al III-lea este dedicat problemei naționale, un factor critic în declinul Habsburgilor, volumul al IV-lea pune în lumină rolul bisericilor în mobilizarea națiunilor și afirmarea identității acestora. Volumul al V-lea abordează politica externă, alianțele și instituțiile, subliniind relevanța acestor aspecte pentru înțelegerea dinamicilor actuale europene și volumul al VI-lea examinează relațiile politice și comerciale cu Italia și Franța, aducând contribuții semnificative prin studii realizate de autori bulgari și sârbi.

„O sinteză de istorie austriacă făcută întocmai de autori, de istorici din fosta monarhie. (…) O parte din istoria României este și o parte din istoria monarhiei, dar și invers. Istoria Austriei și o parte bună din istoria austriacă face parte din istoria României. Aceasta ar fi, din punctul meu de vedere, o argumentare pentru o variantă românească a acestei sinteze. (…) Eu am considerat că important este ca această carte, în limba română, să atragă și să ofere unui cititor, atât unui istoric de meserie, cât și unui cititor care vrea pur și simplu să știe ceva despre economia de stat, despre naționalități, din aceste cărți”, a declarat profesorul Rudolf Gräf.

Aceste lucrări, publicate în ediție românească între 2020 și 2024, reprezintă traducerea unui compendiu istoric amplu, inițial editat în Austria de Comisia pentru Istoria Monarhiei Austro-Ungare, cu o contribuție esențială la cunoașterea monarhiei habsburgice și a impactului său asupra României.

„Textele aduc o contribuție esențială la cunoașterea monarhiei dunărene și mai ales la evidențierea efectelor de durată ale stăpânirii austriece în provinciile românești sau la detalierea relațiilor dintre Regatul României și Imperiul Habsburgic sau (între 1867 și 1918) cel Austro-Ungar. Viziunile reputaților istorici ai vremii vor putea fi de acum coroborate mai ușor cu cercetările și concluziile specialiștilor din România, îmbunătățind astfel fresca reconstituirii trecutului comun european, în spiritul adevărului omenește posibil, mereu perfectibil”, spune Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Evenimentul a fost organizat de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal și Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Librăriile Humanitas.