Documentul, datat 10 iulie 2026 și publicat ulterior de Consiliul Europei, analizează situația serviciilor de îngrijire destinate persoanelor vârstnice și vulnerabile din România, dar acordă un spațiu important și cazului de la Dumbrava, județul Bihor, aflat în prezent în atenția procurorilor DIICOT.
În scrisoare, Comisarul pentru Drepturile Omului apreciază progresele făcute de România în reforma serviciilor sociale, însă atrage atenția asupra unor probleme sistemice: deficitul de servicii de îngrijire, dificultățile de acces pentru persoanele vulnerabile, lipsa unei integrări eficiente între sistemul social și cel medical, precum și necesitatea unor mecanisme de control orientate mai mult către drepturile beneficiarilor decât către criterii strict administrative.
Referitor la Dumbrava, Michael O’Flaherty califică situația drept „deosebit de îngrijorătoare”, arătând că instituția ar fi funcționat ani de zile în afara cadrului legal și ar fi găzduit un număr foarte mare de persoane vulnerabile, în condiții considerate abuzive.
Comisarul salută intervenția DIICOT și măsurile prin care beneficiarii au fost transferați către spitale și centre acreditate, însă ridică în același timp întrebări privind durata în care situația ar fi fost tolerată, în ciuda sesizărilor formulate de organizații civice, jurnaliști și Avocatul Poporului.
Totodată, oficialul european subliniază că procedurile judiciare trebuie desfășurate „cu integritate și independență”, iar toate împrejurările cazului, inclusiv cele privind decesele înregistrate de-a lungul anilor, trebuie investigate complet.
În document se recomandă, de asemenea, consolidarea cadrului legislativ pentru combaterea funcționării centrelor neautorizate, întărirea mecanismelor independente de monitorizare și instituirea unor proceduri clare privind raportarea și investigarea deceselor din centrele de îngrijire.
Viorel Pașca: „Nu a existat niciodată un centru sau un azil la Dumbrava”
La scurt timp după publicarea scrisorii, Viorel Pașca a reacționat printr-o scrisoare deschisă adresată Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei.
Acesta susține că oficialul european și-ar fi întemeiat concluziile pe informații neverificate și afirmă că prezumția de nevinovăție ar trebui respectată inclusiv în acest caz.
Unul dintre principalele argumente invocate de Pașca este acela că, în opinia sa, la Dumbrava nu ar fi funcționat niciodată un centru de îngrijire sau un azil.
Potrivit acestuia, imobilele vizate ar fi fost simple locuințe în care persoanele aveau domiciliul stabilit, susținând că acestea nu au fost ținute împotriva voinței lor și că puteau pleca și reveni în mod liber.
În același timp, el respinge acuzațiile privind existența unor rele tratamente, afirmând că imaginea publică a cazului ar fi fost construită pe informații provenite din surse pe care le consideră necredibile.
În scrisoarea sa, Viorel Pașca își exprimă nemulțumirea și față de modul în care cazul a fost reflectat în spațiul public.
Acesta afirmă că o parte a presei și anumite posturi de televiziune ar fi prezentat informații false despre activitatea desfășurată la Dumbrava și susține că împotriva sa s-ar fi desfășurat o amplă campanie mediatică.
De asemenea, el pune sub semnul întrebării informațiile care au stat la baza concluziilor formulate de Comisarul pentru Drepturile Omului și apreciază că intervenția DIICOT nu poate fi considerată justificată dacă sunt avute în vedere, din perspectiva sa, împrejurările concrete ale operațiunii.
În finalul scrisorii, Pașca transmite că ar fi fost de preferat ca oficialul Consiliului Europei să aștepte soluționarea dosarului înainte de a formula concluzii publice privind activitatea de la Dumbrava.
Citiți principiile noastre de moderare aici!