Stația de biogaz din Săcueni, gestionată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoland Bihor, va fi concesionată, licitația fiind lansată la începutul săptămânii. Contractul se va încheia pe o perioadă de 10 ani, iar valoarea estimată a redevenței este de 500.000 lei/an. „Darea în concesiune a acestei stații are două aspecte.

[eadvert]

Unul financiar, deoarece Consiliul Județean Bihor a acoperit până acum aproape integral activitatea prin subvenții, în timp ce veniturile obținute erau de aproximativ 10% din această sumă. Al doilea aspect este de ordin tehnic, pentru că se intenționează utilizarea ca materie primă a deșeurilor biodegradabile.

În acest fel, vor scădea cantitățile de deșeuri biodegradabile de la groapa de gunoi. În plus, stația va susține activitatea din cadrul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor. Sperăm ca până la finalul verii să semnăm contractul de concesionare”, a declarat Călin Gal, vicepreședintele CJ Bihor.

Finalizată în 2016, recepționată în 2022

Stația construită în perioada 2013-2016 a fost recepționată de CJ Bihor abia la începutul anului 2022, după ce în 2021 autoritățile au anunțat că lucrează la remedierea unor probleme tehnice. Pentru rezolvarea problemelor de la uzină și repunerea ei în funcțiune, care au apărut înainte de recepția finală, Județul a cheltuit în 2021 circa 350.000 de euro.

De atunci, autoritățile au tot făcut calcule pentru a găsi o soluție prin care să facă profitabilă o investiție care a consumat mai mulți bani decât a produs. Potrivit informațiilor furnizate de CJ Bihor, în a doua jumătate a anului 2021 uzina a produs 1.200 MW de energie, cantitate care se traduce în circa 450.000 de lei Asta în condițiile în care în același an, județul a cheltuit cu centrala aproximativ 4,5 milioane de lei. În 2022, Călin Gal a recunoscut că misiunea de a face profitabilă stația este destul de grea, având în vedere că centrala poată să producă în jur de 4.000 MW pe an, care valorează aproximativ 1,6 milioane de lei.

Foarte puțin față de bugetul alocat anual pentru funcționare. Însă decidenții au spus că s-ar putea găsi și alte surse de venituri. „Una ar fi certificatele verzi, deoarece centrala a ieșit din perioada de sustenabilitate. Și vrem să facem o analiză a materiei rezultate în urma producției, să vedem dacă poate fi folosită ca și compost, pentru a o putea valorifica”, a explicat atunci Gal. Autoritățile luau în calcul și introducerea centralei în Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID). Astfel, chiar dacă nu produce suficientă energie pentru a o face profitabilă, uzina ar degreva județul de o parte din cheltuielile cu deșeurile biodegradabile.

Ne scapă de o parte din deșeurile degradabile

„Un raport recent întocmit de Comisia Europeană atestă că o cantitate de 153 milioane de tone/an de deșeuri biodegradabile (alimentare) sunt generate la nivelul Uniunii Europene, cantități în creștere cu aproximativ 8% în fiecare an. Statele membre au angajamente serioase de reducere a cantităților generate și de creștere a cantităților reciclate. În acest context, Centrala pe biomasă de la Săcueni poate spori producerea energiei electrice generată din surse regenerabile și va determina scăderea cantității de deșeuri eliminate prin depozitare”, a transmis CJ Bihor, printr-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, cantitatea estimată de materie primă care urmează a fi prelucrată în stația de biogaz este de 45.500 t/an (estimat – 21% deșeuri municipale biodegradabile, 23% deșeuri din agricultură, 56% deșeuri biodegradabile din procese de producție). Consiliul Județean Bihor are calitatea de asociat în ADI Ecoland, alături de comunele Săcueni și Diosig.

Investiție de 23 de milioane

Centrala pe biomasă de la Săcueni, o investiție de 23 de milioane de lei, finanțată cu bani europeni, fonduri de la bugetul de stat și din bugetul Consiliului Județean Bihor, a fost construită în 41 de luni, între 2013-2016. Uzina include o instalație de co-generare, care transformă materie primă formată din masă verde (70%) și dejecții animale (30%) în energie electrică.

Puterea instalată este de 548 kW, cu un consum total mediu anual de materie primă de 12.000 de tone. Autoritățile județene au recunoscut că zona în care a fost construită uzina nu este tocmai ideală.

„A fost construită într-o locație în care materia primă nu e suficientă. În mod normal, acest tip de centrale se amplasează în zone cu ferme mari, industriale, unde se pot folosi dejecțiile pentru producerea curentului electric. Pentru masă verde, uzina are nevoie ca materie primă de porumb siloz și secară siloz, fiind necesare anual 400-450 de hectare”, a explicat Călin Gal. Al doilea aspect care a dus la pierderile masive înregistrate în acești cinci ani de funcționare e strâns legat de probleme de funcționare, de organizare, dar și de construcție, potrivit lui Călin Gal.