Se estimează că aceasta a fost construită la finalul secolului al XIII-lea, pe fundațiile unui vechi castru roman (Castrul Resculum), situat pe malul râului. Având o înălțime de peste 13 metri, turnul cetății era organizat pe patru niveluri, separate prin planșee din lemn masiv. Accesul la acesta se realiza printr-o scară mobilă plasată pe exterior. Un alt turn, situat în partea opusa donjonului circular, avea o bază patrulateră ce sugerează o destinație legată de o poartă. În perioada secolelor XVI-XVII au fost adăugate două turnuri semicirculare, destinate apărării cu arme de foc de diverse calibre, a relatat Apuseni.info.
După încheierea unui tratat de alianță împotriva Imperiului Otoman, regele Sigismund de Luxemburg a cedat, în anul 1399, cetatea lui Mircea cel Bătrân, împreună cu Cetatea Bran.
Cetatea a primit un rol nou în secolul al XVII-lea, când turcii au cucerit Oradea. Garnizoana Bologa a oprit avansul trupelor otomane de-a lungul defileului Crișului Repede. Cetatea a fost distrusă de către loialiști prin explozie la începutul secolului al XVIII-lea în timpul războiului de independență condus de Francisc Rákóczi al II-lea împotriva dominației habsburgice. Chiar dacă în acel moment turnul și mare parte din ziduri au rămas intacte, la mijlocul secolului XX turnul s-a prăbușit. Ruinele au devenit casa mai multor legende, printre care se numără și cea despre spada lui Mircea cel Bătrân, care ar fi ascunsă printre pietre.
Pe malul opus al râului Henț, se găsesc ruinele castrului roman denumit Resculum, cea mai veche așezare din regiune, construită în jurul anului 106 d.C. pentru a proteja granițele Imperiului Roman. Pe parcursul eforturilor de consolidare a acestor limite, în secolul al II-lea au fost aduși coloniști din Grecia (posibil din zona Patras) și unități de infanterie și cavalerie din Britania, sub denumirea „Cohors I Ulpia Britonum”. Aceste pretenții sunt confirmate de țiglele și cărămizile descoperite în zonă, care poartă inscripții specifice unităților respective. Ruinele castrului sunt încă vizibile astăzi, în zona cunoscută sub numele de „Grădiște”, deși o mare parte a terenului a fost transformată în teren agricol. De asemenea, în apropierea castrului se află și rămășițele unor băi romane, a mai relatat Apuseni.info.
Trimite articolul
X
alexandru says: Simt ca parca ceva lipseste, ca procesul de reconstructie este incomplet, ca s-a ratat ocazia de a reface cu adevarat acest obiectiv, cu ziduri complete, cu acoperis, cu interioare, cu exponate, cu o poveste, astfel ar fi cu adevarat in circuiul cultural-turistic. Asa dintr-o ruina mica am facut o ruina mare. Autocare cu elevi, studenti si turisti vor veni, vor stramba din nas si nu vor reveni iar comunitatea locala nu va putea beneficia mare lucru. Mi-e greu sa inteleg de ce reconstructia nu e finalizata si tara nu are o noua cetate de care sa fim mandri. Aceeasi poveste la cetatea Sf Ladislau de pe clisura dunarii care a costat 5 milioane de euro si la final tot o ruina e. Pe malul opus sarbii au cetatea refacuta si functionala. De unde frica sa refacem, ca poate nu e ca si inainte! Who cares ca nu e 100% identica, sa fie 90% identica, sa fie folosite materiale si tehnici similare si sa ne facem tara frumoasa.
-
Tautu says:
Subscriu la tot ce ați scris. Sunt mii, nu exagerez, de fortificații, unele chiar merita investiția.
