Cea de a doua ediţie la Oradea a Conferinţelor Dilema Veche a debutat joi, 11 mai, la Sinagoga Neologă Sion. Tema care reunește evenimentele culturale din acest an este „Ce-au fost și ce-au ajuns. Despre mărire și decădere în istorie”.

[eadvert]

„În general o folosim pentru a explica sau pentru a arăta că prezentul e o variantă deteriorată, căzută, defectă, a unui trecut care a fost măreţ. Dar nu numai în sensul ăsta vom vorbi în aceste seri, pentru că «Ce-au fost şi ce-au ajuns» merge şi în sens invers. Adică am pornit de undeva de jos şi am ajuns undeva mai sus. E un tip de a vedea lucrurile, evenimentele, nu numai din istorie ci şi din vieţile noastre personale, un fel de grilă de lectură, dacă vreţi. Noi, românii, nu doar pentru că avem vorba asta sintetizată şi cât se poate de explicită, dar avem şi în tradiţia noastră intelectuală culturală o oarecare preeminenţă a temei”, a precizat în deschiderea evenimentului Sever Voinescu, redactor șef Dilema veche.

Diplomatul spune că a găsit acum câteva luni un text al lui Nicolae Iorga care spune că primul istoric care a povestit o istorie în aceşti termeni – apariţie, creştere şi descreştere – a fost Dimitrie Cantemir în cartea sa despre Imperiul Otoman, deşi în vest se spune că primul ar fi fost Montesquieu. „Aşa că am spus că dacă tot am fost noi primii, şi dacă tot avem o vorbă aşa de bună, «Ce am fost şi ce-am ajuns», ar fi bine să încercăm să citim ceea ce ni se întâmplă şi prin lentila asta.”, a punctat Sever Voinescu.

Primul care a început seria conferinţelor a fost Cosmin Popa, istoric, cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european. Tema conferinţei sale: „Mărire și decădere în istoria contemporană a Rusiei sau De ce au (și) rușii o relație complicată cu adevărul”. Expunerea sa a abordat problema ciclicităţii istoriei politice, militare şi culturale a Rusiei contemporane, urmărind percepţia creşterii şi decăderii în diferite perioade politice pe care le-a traversat această ţară. Când se pune problema Rusiei în relaţia cu adevărul este de fapt vorba despre capacitatea foarte redusă a ruşilor de a-şi absorbi critic propria istorie.

„Cred că este foarte important să înţelegem faptul că ne aflăm într-un moment, chiar dacă nu de schimbare a cadrelor geopolitice, dar ne aflăm într-un moment în care, o dată încheiat, Rusia nu va mai fi niciodată la fel. Ca ţară aflată în proximitatea imediată a acestui spaţiu, cred că România trebuie să fie preocupată de ceea ce i se va întâmpla Rusiei. Pentru că sigur că Rusia se va schimba, şi se va schimba în structurile sale, în esenţa sa, dar este un moment de reevaluare a tuturor politicilor occidentale faţă de această ţară, şi veţi vedea că felul în care Occidentul în ansamblu va aborda problema păcii în Ucraina va constutui o ruptură cu ceea ce s-a întâmplat până acum în raport cu experienţa istorică”, spune Cosmin Popa.

 

Conflictele mafiote

Istoricul a amintit de faptul că astăzi, oameni precum Miller – şeful Gazprom, Sechin – şeful Rosneft, chiar şi primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, finanţează în mod direct formaţiuni militare, aceştia pregătindu-se pentru perioada post-Putin.

„Pregătindu-se pentru perioada post-Putin, dacă urmărim cu atenţie ştirile şi informaţiile care se vehiculează nu atât în Moscova sau în Sankt Petersburg, dar în oraşele de provincie, vedem că deja a început ceea ce ruşii numesc «împărţirea neagră» . Fenomenul despre care propaganda lui Putin susţine că a încetat o dată cu venirea sa la putere îşi face din nou apariţia în realitatea cotidiană a Rusiei. Rusia este plină de jafuri în care potentaţi locali, cu ajutorul justiţiei corupte, a serviciilor speciale şi a poliţiei, pur şi simplu încearcă să se conecteze mai bine la imensele fluxuri financiare pe care nevoile de război le-au pus acum în mişcare şi să se pregătească mai ales pentru perioada post-Putin. Faptul că armata va fi complexată, va fi umilită, împreună cu acest mănunchi de armate particulare, va duce la apariţia unor conflicte mafiote; în comparaţie cu care ceea ce s-a întâmplat în anii 1990 va fi o poveste de adormit copii”, spune Cosmin Popa. Acesta subliniază faptul că

violenţa acestor conflicte mafiote, crimele şi distrugerile pe care le vor face aceşti oameni vor fi atât de mari încât la un moment dat va fi nevoie de o justificare ideologică a lor, justificare de natură să alimenteze conflictul.

Cosmin Popa concluzionează că această realitate de natură să producă efecte politice şi sociale dramatice imediate va pune în pericol procesul de reevaluare, de absorbţie critică a propriei istorii. Conferinţa a fost urmată de un dialog cu Sever Voinescu, care a adresat istoricului întrebările venite din public prin mesaje la un număr de telefon anunţat la începutul evenimentului.

Publicul unei culturi majore

Omul de afaceri Michael Bulzan a introdus apoi a doua conferinţă a zilei, susţinută de Sever Voinescu şi intitulată „Cultura română de la minorat la majorat. Responsabilitatea publicului”.

„Modernizarea României a adus cu sine misiunea trecerii culturii noastre de la minorat la majorat, în termenii lui Lucian Blaga. O misiune care a adevenit o obsesie. Nu avem nici azi o părere clar conturată dacă acest salt s-a produs sau nu. Ori, poate, nu încă. A existat însă dintotdeauna ideea că asta e treaba creatorilor de cultură, a intelectualilor în general. O idee greşită. Teza mea este că o asemenea trecere de prag nu este posibilă dacă, alături de creatorii de cultură nu există publicul necesar pentru o asemenea dinamică. Întrebarea lucidă, pe care trebuie să o punem privindu-ne în ochi, este: suntem sau nu un public pentru o cultură majoră?”, punctează Sever Voinescu.

Diplomatul l-a amintit pe Tudor Vianu, care în cartea „Filosofia culturii” scria despre efortul pe care intelectualii români ar trebui să îl facă: „Ce trebuie să ne conducă în efortul acesta? Mai întâi credinţa în ştiinţă, în puterea şi eficacitatea raţiunii omeneşti. Apoi privirea faţă de oameni şi patriotism. Hotărârea de a veni în ajutorul semenilor cu care suntem înrudiţi pe acelaşi pământ, cu care împărţim moştenirea aceluiaşi trecut şi aspiraţiile către acelaşi viitor. Şi în sfârşit, mişcat de iubirea ordinii şi a armoniei estetice, hotărârea de a da civilizaţiei noastre caracterul unei opere de artă”.

„Conferințele Dilema veche” sunt un proiect inițiat de Grupul pentru Management și Mediere Culturală (GMMC) și organizat împreună cu revista Dilema veche, Primăria Municipiului Oradea și Visit Oradea, în parteneriat cu Oradea Heritage.

VINERI, 12 mai

– ora 18:00, Mihai-Răzvan Ungureanu, conferință: “Bătaia cea rupta din Rai. Note despre violența din societatea moldovenească în vremea Regulamentului Organic”

– ora 19:30, Valeriu Stoica, conferință: “Despre continuitate în și între mărire și decădere”

SÂMBĂTĂ, 13 mai

– ora 18:00, Bogdan Tătaru-Cazaban, conferință: „Adame, unde ești? Imagini și simboluri ale căderii omului”

– ora 19:30, Ovidiu Pintilie, Recital de chitară