Credincioșii catolici și reformați din România sărbătoresc Paștele în acest sfârșit de săptămână.
[eadvert]
Potrivit ritului catolic, Sărbătoarea Paştelui a fost precedată de trei zile sfinte: Joia Sfântă – Cina Domnului, Vinerea Sfântă – Patima și moartea Domnului și Sâmbăta Sfântă – ziua tăcerii şi a aşteptării.
Acestea sunt cunoscute drept „Triduumul Pascal” și reprezintă prerioada premergătoare Învierii.
Vinerea Mare sau Vinerea Neagră reprezintă pentru catolici ziua în care Hristos a fost răstignit, pe muntele Golgota.
Seara, în biserici s-a oficiat Denia Prohodului, adică slujba de înmormântare.
Credincioşii au înconjurat biserica de trei ori. Sfântul Epitaf (o bucată de pânză pe care este brodată scena uneia dintre minunile înfăptuite de Isus) a fost pus pe Sfânta Masă. În ziua Vinerii Mari, catolicii consideră că este bine țină post negru.
În Sâmbăta Sfântă, Biserica Catolică a privegheat în rugăciune şi nu a oficiat, în cursul zilei, nicio slujbă.
În noaptea de sâmbătă spre duminică are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale.
Prin celebrarea din această Noapte Sfântă se rememorează trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.
Restricții ridicate
În noaptea de 3 spre 4 aprilie este permisă circulaţia persoanelor. Aceasta se poate face în intervalul orar 20:00 – 2:00 pentru a permite credincioşilor să participe la slujbele religioase organizate cu ocazia Paştelui Catolic.
Purtarea măştii de protecţie în mod corect, acoperind gura şi nasul, rămâne obligatorie în spaţiile publice, inclusiv în locaşurile de cult pe timpul oficierii slujbelor religioase.
daacumtrolez 
