Creşte suprafaţa ocupată de păduri

Douăzeci de echipe de specialişti din toată ţara s-au reunit în Băile 1 Mai pentru a face instructajul în cadrul „Inventarului forestier naţional” (INF), inventar realizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

„În zona Bihorului avem o tradiţie din organizarea instructajului anual legat de modul de culegere al datelor în teren în cadrul inventarului forestier naţional. În această săptămână culegem date pe o zonă test în cinci sondaje forestiere astfel încât echipele de teren să realizeze o intercalibrare, o omogenizare a modului de lucru, de interpretare a diferitelor neclarităţi a instrucţiunilor de teren ca la sfârşitul fiecărui ciclu să avem date cât mai precise şi uniforme din toate zonele din ţară”, ne-a spus Gheorghe Marin, cel care coordonează realizarea acestui inventar.

Inventarierea pădurilor este o acţiune destul de nou realizată la noi în ţară. Paractic este al nouă an în care specialiştii culeg date. Inspiraţi de modelele altor ţări rezultatele statisticilor realizate în cadrul IFN au o eroare foarte mică. Muncă depusă este extrem de laboriosă.

Practic ţara este împărţită în pătrate cu latura de 4 km, respectiv 2×2 km în zona de câmpie. În colţurile fiecărui pătrat se găsesc patru suprafeţe de probă. În acest perimetru fiecare copac fiind măsurat. Se iau de asemeane probe de sol, dar şi carote de creştere din copaci. O a doua fază a inventarierii o reprezintă fotointerpretarea pe ortofotoplanurile digitale.

În prezent se realizeză al II-lea ciclu al Inventarului Forestier Naţional care a început în octombrie 2013. Fiecare ciclu durează cinci ani. „Încă nu am finalizat prelucrarea datelor din ciclul II IFN, dar din rezultatele preliminare pe care le avem, veştile sunt bune în ceea ce priveşte suprafaţa vegetaţiei forestiere, ceea ce priveşte volumul de lemn pe picior din pădurile noastre, dar şi în ceea ce priveşte creşterea pădurii pe care o vom calcula şi publica pentru prima dată în România la sfârşitul acestui an”, a declarat Gheorghe Marin.

Sloganul „rămânem fără păduri”, fals

În România nu se poate vorbi de defrișarea pădurilor, lucru dovetit de datele cercetării INF. „Pădurile îndeplinesc două funcţii : de producţie şi de protecţie. Cele de producţie trebuie să producă lemn, deoarece societatea are nevoie de lemn atât pentru nevoi industriale, dar şi pentru încălzirea locuinţelor. Acest lemn este furnizat de păduri. Faptul că se taie lemn din pădurile de producţie este un lucru normal, reglementat prin amenajamentele silvice destul de precis şi restrictiv în România, ţin să precizez restrictiv căci nu se taie mai mult decât creşte, în nici un caz, în nici o pădure din ţară. Dacă se taie în afara reglementărilor nu se taie de către administratorii de păduri”, precizează Gheorghe Marin.

Realizatorii inventarului spun că pădurile din România se prezintă bine. Conform statisticilor ţara noastră se situează cu volumul de lemn pe picior mediu la hectar pe o poziţie bună în Europa.

Datele IFN arată că avem 2,29 milarde mc în păduri, un volum în creștere față de perioada comunistă. Exploatăm mai puțin de 50% din creșterea pădurii, mult sub media europeană, care este de 60%.

De asemenea, datorită includerii unor suprafețe de pășuni împădurite în fondul forestier național suprafața pădurilor a crescut cu peste 150.000 ha, iar această cifră va crește în continuare.

Evaluare

Inventarul forestier naţional (IFN) este principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere prin inventarierea statistică a vegetaţiei forestiere de pe întreg teritoriul ţării. Principala sarcină a IFN constă în desfăşurarea la nivel naţional a activităţilor de colectare, stocare, gestionare, prelucrare şi analiză a datelor şi informaţiilor privind resursele forestiere şi de a publica rezultatele analizelor respective. De asemenea, întocmeşte studii şi prognoze privind evoluţia resurselor forestiere şi dezvoltarea sectorului forestier care să fie utilizate, cu precădere, în procesele de elaborare a politicii forestiere şi de cooperare intersectorială.

IFN este proiectat ca un inventar forestier continuu, bazat pe metoda de eşantionare sistematică, combinată şi multistagială şi se realizează cu o periodicitate de 5 ani. IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul Conferinţei Ministeriale pentru protecţia pădurilor în Europa. El furnizează, de asemenea, date indispensabile raportărilor pentru evaluarea resurselor forestiere, realizată periodic de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbarea climei/Protocolul de la Kyoto şi pentru Convenţia privind diversitatea biologică.