Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor, Primăria Municipiului Oradea şi Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Oradea, organizează conferinţa intitulată „Orizontul modernităţii timpurii în spaţiul românesc: oameni, fapte, mentalităţi (secolele XVII–XVIII)”, susţinută de prof. univ. dr. Cristian Luca, director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia.

Evenimentul va avea loc joi, 13 noiembrie, ora 17:00, în Sala de conferinţe a Muzeului Ţării Crişurilor (Str. Armatei Române nr.1/A). Moderatori vor fi dr. Florina Ciure, şef Serviciu Istorie la Muzeul Ţării Crişurilor, şi prof. univ. dr. Sorin Şipoş, prorector al Universităţii din Oradea. Intrarea este liberă, în limita a 150 de locuri.

Cristian Luca (n. 13 august 1974, Bucureşti) a urmat studii de licenţă şi masterat la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie, în 2006 obţinând titlul de Doctor în Istorie al aceleiaşi universităţi. A parcurs toate treptele carierei universitare la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi: de la preparator, apoi lector, conferenţiar, până la profesor universitar de Istorie medievală şi pre-modernă a românilor şi a Europei Răsăritene.

Din 2014 a ocupat funcţia de director adjunct la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia, ulterior devenind director. În anul 2021 i s-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale şi Capodistriane din Atena (Grecia).

Printre principalele teme de cercetare ale profesorului Luca se numără: diplomaţia occidentală la Constantinopol în veacurile XVI–XVII; istoria social-economică a Principatelor Române în epoca modernă timpurie şi relaţiile diplomatice şi comerciale dintre statele italiene şi Europa Răsăriteană. În acest sens, este autorul a mai multor studii şi volume, între care: Petru Cercel – un domn umanist în Ţara Românească; Ţările Române şi Veneţia în secolul al XVII-lea. Din relaţiile politico-diplomatice, comerciale şi culturale ale Ţării Româneşti şi ale Moldovei cu Serenissima şi Dacoromano–Italica. Studi e ricerche sui rapporti italo-romeni nei secoli XVI-XVIII.

Conferinţa îşi propune să analizeze parcursul „modernităţii timpurii” în teritoriile româneşti din secolele XVII–XVIII, rolul elementelor active din societate ca vectori ai modernizării, ai transformărilor economice, sociale şi culturale care au reconfigurat mentalităţile şi deprinderile vremii. Negustorimea, prin conexiunile sale cu Occidentul, pe fondul dinamizării vieţii economice, s-a dovedit un factor esenţial al schimbării de paradigmă în spaţiul românesc, contribuind substanţial la tranziţia către modernitate prin adoptarea şi impunerea instrumentelor capitaliste de gestiune economică, transformarea mentalităţilor şi, implicit, a societăţii în care trăiau şi activau.

În pofida decalajelor dintre nivelul de dezvoltare al spaţiului românesc şi cel al Europei Occidentale, schimbările lente, dar ireversibile înregistrate în perioada fanariotă şi în primul secol de administraţie habsburgică în Transilvania, sub impulsul gândirii novatoare a Iluminismului, au condus la modernizarea graduală a societăţii prin adoptarea soluţiilor europene şi renunţarea treptată la formele şi fondul oriental însuşite în secolele de dominaţie otomană.