Cristian Tabără a revenit în Bihor în săptămâna care s-a încheiat cu echipa emisiunii „Eclusiv în România!” a TVR1. La filmări i-a avut alături pe arheologul Călin Ghemiş de la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea şi pe Carmen Ungur, ghid al peşterii Unguru Mare din Şuncuiuş.

„Filmările de pe Dealul Simion și din peștera Unguru Mare vorbesc despre acei strămoși ai noștri care au ridicat o cetate pe deal, și-au îngropat morții incinerați în peșteră, au folosit podoabe din chihlimbar baltic și au fost contemporani cu primul război global: Războiul Troian. Și mai vorbesc și despre un compus mineral unic în lume: crisitul. Dar și despre un alt unicat: cămașa cu ciupag. Și filmările mai dezvăluie dacă există sau nu vreun bucătar în casa din Bălnaca”, precizează Cristian Tabără.

Arheologul Călin Ghemiş a dedicat o parte a activităţii sale studierii celor mai vechi forme de locuire umană din peşterile judeţului Bihor. „Cunoscută în literatura arheologică de mai bine de o jumătate de secol, peştera Unguru Mare de la Şuncuiuş a furnizat în timp o serie de descoperiri arheologice de o importanţă aparte, în primul rând pentru cunoaşterea preistoriei acestei importante artere de comunicaţie care făcea legătura între Câmpia de Vest şi Transilvania.

Situată în «Marele meandru al Crişului Repede» această cavitate impresionează prin portalul sub forma unei imense arcade cu dimensiunile de 32×22 metri, şi care putea adăposti cu uşurinţă una dintre comunităţile preistorice care s-au perindat prin această zonă în epoca neolitică sau în epoca bronzului”, explică muzeograful.

Primul care semnalează descoperirile culturii Igriţa de aici, în 1988- cu ocazia montării unui cap de pod peste Criş a fost I. Emodi. Datorită dinamitării unei zone din portal a fost descoperit primul depozit de bronzuri de la Şuncuiuş. Spre exemplu, una dintre piesele descoperite în peştera Ungur Mare în 2001 este o piesă miniaturală reprezentând fragmentul unei pirogi. După cum spune arheologul, este greu de precizat cărei anume părţi a acesteia îi aparţine piesa datorită stării de conservare. De asemenea, în 2006 s-a descoperit o piesă medieval timpurie.

„Este vorba despre un vârf de săgeată cu peduncul şi tub de înmânuşare din fier, piesa fiind îngrijit lucrată păstrând aripioarele laterale, care sunt dispuse oblic faţă de axul piesei”, explică Ghemiş.

În peşteră s-au mai descoperit şi nouă râşniţe de piatră. Ultima sală din peşteră se numeşte „necropola”, pentru că acolo oamenii preistorici îşi incinerau morţii. „Necropola” a oferit un bogat material arheologic din care pot fi amintite diferite forme de vase din lut, piese din bronz şi o mărgea din chihlimbar de provenienţă baltică.

Sit în miniatură

Nu de mult timp au fost instalate, în imediata vecinătate a peşterii Unguru Mare panouri informative instalate de Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor (CAPDD) în parteneriat cu Primăria comunei Șuncuiuș în care iubitorii lumii subterane pot descoperi felul în care, de-a lungul veacurilor, oamenii s-au folosit de această peşteră ca locuinţă, necropolă sau adăpost temporar.

De asemena, în cadrul proiectului „Pădurea Craiului, casă pentru oameni din cele mai vechi timpuri” a fost amenajat un loc de joacă special conceput pentru ca, la rândul lor, şi cei mai mici să descopere istoria acestor locuri. Este vorba despre „un sit arheologic în miniatură”, unde sunt aşezate, în straturi, reproduceri ale unor vase şi obiecte din preistorie.

Cu ajutorul unei truse ce conţine instrumentar specific: lupă, pensulă, lopăţică etc., copiii pot descoperi obiectele „ascunse” în nisip, învăţând astfel câte ceva despre istoria primilor locuitori ai acestor meleaguri. Cristi Tabără, îndrumat de Călin Ghemiş, a avut ocazia să experimenteze şi el „trusa micului arheolog”.

„Am avut surpriza unei vizite inedite a celor de la emisiunea Exclusiv în România, avându-l ca realizator pe Cristian Tabără. Au fost însoţiţi bineînţeles de către domnul Călin Ghemiş de la muzeul din Oradea. Le mulţumim pentru promovarea zonei noastre. Au vizitat zona cetăţii şi Peştera Unguru Mare, care au o importanţă istorică deosebită. Eu mă mândresc cu zona mea, Bălnaca şi Şuncuiuş”, spune Carmen Ungur, ghid al peşterii Unguru Mare.

Anul trecut 15.000 de turişti au ajuns în Defileul Crişului, cei mai mulţi din Ungaria şi Polonia.

Dealul Simionului

Echipa de filmare a vizitat şi Dealul Simionului din satul Bălnaca, comuna Şuncuiuş, unde a fost redescoperită ceteatea hallstatiană, din prima parte a erei fierului, adică de prin anii 1.200 – 1.000 î. Hr. Asociația Urbariale Piatra Corbului – Bălnaca a făcut primul pas pentru proiectul redescoperirii Cetății Hallstatiane și anume aprobarea predării terenului aflat în perimetrul cetății către Primăria Șuncuiuș.

Proiectul presupune scoaterea de sub pământ a acestei vechi cetăţi, unde s-au găsit deja urme de viaţă a unei civilizaţii dispărute de peste 3000 de ani, lucru confirmat de către descoperirea a două topoare de bronz. „E o tăietură în stâncă şi o terasă artificială care urmăreşte curba de nivel”, spune Călin Ghemiş. Parteneriatul pentru acest proiect îi are ca „jucători” pe Muzeul Ţării Crişurilor, Primăria Şuncuiuş şi C.A.P.D.D. Bihor.

La o altitudine de peste 300 de metri, fortăreaţa din Bălnaca avea şi rol de supraveghere, având o panoramă asupra Defileului Crişului Repede, dar era şi loc de refugiu. Cercetătorii vor să transforme locul în elementul central al unui proiect unic în România – un arheoparc. De altfel, cetatea a fost clasată deja ca sit arheologic de importanţă naţională, alături de peştera Unguru Mare.

Un alt unicat despre care se va vorbi în emisiunea lui Cristian Tabără este crisitul, un mineral amorf care se găseşte doar la peştera Unguru Mare, un sediment gelatinos de culoare albă, uneori galben brun. Numele de crisit derivă din denimirea latină a râului Crişul Repede, Crisis.

După lecţia de arheologie şi mineralogie, echipa „Exclusiv în Romînia” a avut parte de un festin gastronomic oferit de bucătarul Florin Gavrilaș din Bălnaca. Acesta le-a oferit o creaţie a sa botezată „Mâncarea Pădurarului”.