Ecologiştii CRSE şi biologul Anna Marossy au propus joi dragarea raului Crisului Repede ca soluţie împotriva eutrofizării, adică a dezvoltării excesive a vegetaţiei acvatice cu riscul înmulţirii ţânţarilor şi apariţiei mirosului de apă stătută.
„Şi pentru nespecialişti e evidentă eutrofizarea de pe Crisul Repede între Podul CFR şi Podul Dacia. Principala cauză e faimoasa betonare din urmă cu mai bine de cinci ani. Atunci pământul decopertat a fost lăsat în Criş, peste albia care era curată, nisipoasă şi pietroasă. Aşa s-a aplatizat cursul natural al râului Crisul Repede, transformându-l pratic într-un canal. Şi s-au creat condiţii pentru creşterea unor plante inestetice şi dăunătoare ecosistemului. Iar debitele mici şi variabile au agravat problema. Propunerea noastră e ca în cadrul amenajărilor hidrotehnice să se includă şi dragarea acelui tronson”, a precizat Mihai Togor.
„Controlul asupra debitelor Crişului este în mâna Ministerului Industriei şi a Hidroelectricii. Din păcate, variaţiile mari de debit au înlesnit proliferarea Ciumei Bălţii. Până şi cehii care au fotgrafiat Oradea din avion au observat petele verzi de la suprafaţa Crişului. Şi pe Peţa s-a agravat această problemă. Dacă nu se iau măsuri, plantele putrezite vor înmlăştina Crişul, oxigenul se va împuţina şi se va afecta tot lanţul trofic, nu doar peştii. Vor dispărea broaştele şi se vor înmulţi ţânţarii”, a completat biologul Anna Marossy.
ABA: Vom draga Crisul Repede!
L-am chestionat în context şi pe directorul Administraţiei Bazinale Ape (ABA) Crişuri, Pasztor Sandor.
„Întradevăr, eutrofizarea apare la debite reduse şi temperaturi mari. În ultima perioadă debitele au fost foarte mici, de 5 – 6 mc/secundă, întrucât a fost o perioadă de semi-secetă. Nu am putut risca să dăm drumul la apă din barajele de la Tileagd şi Lugaş fiindcă trebuie să ţinem o rezervă de apă şi pentru luna august ca să nu fim nevoiţi să impunem restricţii de apă la populaţie. Dar după ploaia de miercuri seară am putut da drumul la apă. Azi (ieri – n.r.) s-a ajuns la un debit dublu, de 12 mc/secundă. Cât priveşte dragările, vizăm îndeosebi zona Sovata, unde s-a acumulat mult mâl. În funcţie de banii pe care îi vom avea, vom draga şi porţiuni din amonte de Podul Dacia. Deocamdată suntem angrenaţi financiar în amenajarea malurilor”, ne-a declarat Pasztor.
C.H.
Citiți principiile noastre de moderare aici!