Situație greu de conceput pentru mediul academic. Protagonist e cunoscutul critic de teatru și profesor la Universitatea din Oradea, Mircea Morariu. Acesta recunoaște situația, dar nu vrea să dea explicații într-un stil caracteristic. Mircea Morariu a atacat și a răspuns apoi J.B., care a vrut să afle ce crede despre acuzațiile de hărțuire: „Cred că e o problemă a mea. Atât”. Ceea ce nu e adevărat, atunci când ești formator de opinie și când, de la catedră, formezi caractere.

Profesorul clujean și scriitorul Marta Petreu, redactor șef al Revistei Apostrof, care face parte din fenomenul postdecembrist de înnoire revuistică, face dezvăluiri greu de crezut, dacă acestea nu ar fi trecut prin filtrul instituțiilor specializate. Marta Petreu folosește ceea ce numește modelul practicat de România literară şi situl Uniunii Scriitorilor din România (USR). Acestea folosesc, „în interesul comunicării cu scriitorii, fragmente din deciziile judecătoreşti ale proceselor pe care USR le are. După modelul lor, utilizez şi eu fragmente din actele oficiale pe care le-am primit într-o cauză a mea. Semnificativă pentru România de azi”.

„Suspectul a recunoscut săvârșirea infracțiunii”

În articolul: „Mircea Morariu din Oradea: Suspectul a recunoscut săvârșirea infracțiunii”, Marta Petreu scrie că: „Aflu din cele mai recente acte primite – concret, din Ordonanţa… emisă de Parchetul de pe lîngă Judecătoria Cluj-Napoca, cu privire la dosarul 3303/P/2018, datată 27.05.2020 şi ajunsă la mine în 09.06.2020 – că îl cheamă Mircea Morariu, că este profesor universitar şi locuieşte la Oradea. Şi că a recunoscut la Poliţie că el este cel care mi-a trimis, în perioada decembrie 2017 – 29 ianuarie 2019, vreme de 14 luni calendaristice, mesaje SMS de hărţuire de pe numărul de telefon 0738 XXX XXX”.

Se pare că motivul atacurilor lui Mircea Morariu la adresa scriitorului Marta Petreu sunt subiectele cărților ei, în condițiile în care Rodica Marta Vardic, care semnează cu pseudonimul Marta Petreu, este un scriitor la fel de apreciat ca și Morariu pentru creațiile sale. Marta Petreu a obținut, cu romanul „Acasă, pe Câmpia Armaghedonului“, premiul pentru cea mai bună carte de ficţiune a anului 2011, oferit de Gala Industriei de Carte din România. Ea a mai fost distinsă, printre altele, şi cu Premiul Revistei „Observator cultural“, în 2012, pentru volumul „De la Junimea la Noica”.

A distrus mituri

Nu e prima oară când Marta Petreu e atacată pentru cărțile sale. Scriitoarea mărturisea că simte că intelectualii de-aici nu au fost pregătiţi să-i primească unele cărţi, criticând-o din pricina demitizărilor. „Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian“ şi „Despre bolile filosofilor. Cioran“ sunt două dintre cărțile care nu au fost pe placul unor colegi de breaslă.

„Când am început să scriu texte de istorie a culturii române, m-am atins, prin ’94-’95, de Nae Ionescu. Nu ştiam că e un mit al lumii culte. Şi alte studii de-ale mele, despre Cioran, despre Eugen Ionescu, despre Mihail Sebastian, au fost primite cu o rezistenţă semnificativă, deci psihanalizabilă, deşi eu n-am făcut altceva decât să urmez textele şi biografiile autorilor despre care am scris. Din punct de vedere cultural, la noi se trăieşte într-un semifals, la noi sunt agreate poveştile înălţătoare. Şi-apoi, sunt femeie. Dacă aş fi publicat sub un pseudonim masculin, probabil că volumele astea ale mele ar fi fost primite mai puţin violent. Când alţii, după mine, au scris cam acelaşi lucru, nimeni nu a mai fost deranjat. Norocul meu a fost că am avut întotdeauna o rezilienţă mare, adică o capacitate de a face faţă la şocuri”, mărturisea scriitoarea pentru adevărul.ro, o platformă unde scrie și Mircea Morariu. Șocant e că Marta Petreu susține că a primit peste 100 de mesaje de amenințare de la cel identificat de Poliție ca fiind Mircea Morariu, în condițiile în care nici nu îl cunoaște pe acesta. Mesajele erau semnate cu nume de vechi comunişti români şi internaţionali, cu numele unor cunoscuţi scriitori români în viaţă, altele cu nume de femeie. 92 de mesaje au fost predate Poliţiei Cluj.„În toate, hărţuitorul mă tutuieşte. Era perfect informat unde mă duc şi ce urmează să fac şi îşi anunţa iminenta prezenţă. În câteva, îşi bătea joc de lipsa de succes a cărţilor mele: «07.03.2018, orele 14:09:17/ Marta, sunt nervoasă, revoltată, sufocată de indignare! Cei de la Observatorul Cultural au ignorat și romanul tău, și cel al lui Stelică Tănase! Câtă nedreptate! Elena Vijulie». În altele, mă căina batjocoritor pentru că nu sunt invitată la târgurile de carte: «17.03.2018, orele 17:31:43/ Vai, Marta, stau în casă, afară plouă. Unii sunt la Paris, altii la Leipzig, numai noi, romancieri ai anului 2017, stăm acasă și mâncăm răbdări prăjite» (ca semnătură, numele unui cunoscut prozator român în viaţă). În preajma zilei mele de naştere, mi-a făcut un «cadou» care sună aşa: «09.03.2018, orele 16:54:37/ Am scris o minunată cronică la romanul tău. A apărut în Paradisul literar. Ti-o arăt când ajungi la noi. Mihail Petroveanu». Deoarece Mihail Petroveanu a murit la cutremurul din 1977, deoarece revista «Paradisul literar» nu a existat niciodată, era clar că mă invita să trec în lumea celor morţi”, spune Magda Petreu. Scriitoarea mărturisește că, „un asemenea SMS, prin care eram invitată să mă întâlnesc cu un scriitor mort acum mai bine de 40 de ani, mi s-a părut născut din ură şi m-a înspăimîntat”. „Ai grijă cum votezi!” e mesajul primit în timp ce erau alegeri la USR.

Magda Petreu spune că a decriptat mesajul și resortul lui. „Hărțuitorul meu era dominat de-o ură vie şi activă faţă de unul dintre candidaţi, fapt cunoscut de mulţi din urbea lui de domiciliu”. Marta Petreu face public conținutul ordonanței primite de la Poliție în care i se comunică faptul că „numărul de telefon 0738 XXX XXX aparţine suspectului Morariu Mircea Emil. Fiind audiat, suspectul a recunoscut săvârşirea infracţiunii, menţionând că nu a existat vreun motiv concret pentru care a transmis respectivele mesaje către persoana vătămată“.

Marta Petreu se întreabă :„Nu cumva o persoană care acţionează vreme îndelungată pentru a-i face rău alteia, cu care nici măcar nu se cunoaşte personal, nu cumva o asemenea persoană poate face oricând, orice?”

Parchetul de pe lîngă Judecătoria Cluj-Napoca crede că statutul lui Morariu nu îi permite să face mai mult rău: „Suplimentar, autorul este la rândul său profesor universitar şi nu are antecedente penale, ceea ce arată că este o persoană integrată în societate, iar riscul ca acţiunile suspectului să degenereze sunt scăzute“.

„Batjocorită, jignită şi umilită cu metodă”

Scriitoarea spune că răspunsul a venit în condițiile în care nimeni nu a întrebat-o „ce urmări sociale şi profesionale a avut asupra mea faptul că acest necunoscut din Oradea m-a hărţuit. Aş fi avut ce spune. Precizez că nimeni nu m-a întrebat ce urmări a avut hărţuirea asta asupra relaţiilor mele cu oameni pe care îi cunoşteam şi pe care i-am bănuit – pe nedrept – că sunt autorii faptei. Aş fi avut ce spune. La fel, nimeni nu m-a întrebat ce urmări psihice şi psihosomatice a avut asupra mea faptul că vreme de un an şi cîteva luni am fost terorizată, batjocorită, jignită şi umilită cu metodă. Din nou, aş fi avut ce spune”. Marta Petreu spune că acum așteaptă o hotărîre a „judecătorului de cameră preliminară“. Mircea Morariu nu e la primul atac, atât la adresa unor instituții cât și la adresa unor persoane fizice.

Țintele lui Morariu

”TVR trebuie închisă și transformată în muzeu al prostituției media și al propagandei mincinoase!”, cerea nu de mult criticul de teatru Mircea Morariu. Același cuvânt, mai puțin academic, apare atunci când Morariu face aprecieri la adresa rectorului Constantin Bungău, afirmând că susţinerea ministrului Educaţiei de către rectorul Constantin Bungău e „prostituţie intelectuală”. Printre ultimele ținte ale lui Mircea Morariu se află actrița Elvira Râmbu. Reacția lui Morariu apare după ce Elvira Rîmbu a câștigat în instanță dreptul de a fi manager al Teatrului „Regina Maria”. Elvira Rîmbu a absolvit Liceul din Orhei cu „Medalia de aur”, titlu ce se acordă pentru rezultate excepționale în procesul de învățământ, a studiat arta dramatică la Institutul de film (VGIK) din Moscova. Printre premiile cu care au fost răsplătite prestațiile artistice ale Elvirei Rîmbu amintim: premiul pentru cea mai bună interpretare feminină, la Festivalul de Teatru Scurt, Oradea, 1999; premiul pentru cea mai bună interpretare feminină, la Festivalul de Dramaturgie Contemporană, Brașov, 2001; premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar, pentru rolul Florica, în filmul „Morgen”, premiile Gopo, București, 2011.

„Mai prin șantaje, mai prin dat din coate, mai prin simulacre de procese, mai prin concursuri cu cântec, o actriță submediocră ajunge directoare plină la Teatrul «Regina Maria» din Oradea. De aici încolo, îl va distruge cu acte în regulă”, prezice Mircea Morariu, în ceea ce privește viitorul teatrului orădean. Elvira Rîmbu nu pare să-i dea atenție lui Morariu, punând atacul pe seama faptului că acesta e „un susținător” al contracandidatului său, Daniel Vulcu. Menționăm că Mircea Morariu acționează în această manieră din poziția de profesor universitar de literatură franceză, la Departamenul de limba şi literatura franceză şi germană al Facultăţii de Litere – Universitatea din Oradea, de membru al UNITER şi al AICT – Teatrologie. El a primit, la rândul său, nominalizări în două rânduri la Premiul de critică teatrală la Gala premiilor UNITER: Premiul UNITER pentru critică teatrală în anul 2009, respectiv în 2013. Este, de asemenea, posesor al Diplomei de onoare acordată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Cultural (2010).

În urma dezvăluirilor, ziarul Adevărul a renunțat la serviciile sale.